Abuzuri pe bani publici la Spitalul Județean Cluj! Managerul spitalui, Claudia Gherman, a frecat-o pe șefa de la Achiziții Publice până la demisie

Spitalul Județean de Urgență Cluj a pierdut procesele cu ŞANTA CAMELIA ALEXANDRINA, șeful Biroului de Achiziții Publice din cadrul instituției medicale. Ea a dat în judecată spitalul după ce managerul instituției, Claudia Gherman, i-a aplicat mai multe sancțiuni nelegale pentru a o face să demisioneze. Nu a fost singurul angajat al acestui spital care a reclamat abuzurile conducerii. Actualul manager a avut o tentativă de a schimba, în bloc, șefii din mai multe departamente aflate în subordinea sa. O parte dintre cei care s-au trezit cu sancțiuni și tăieri salariale și-au dat demisia din funcție, iar alții au contestat acțiunile managerului Claudia Gherman în instanță.

ŞANTA CAMELIA ALEXANDRINA a câștigat la Curtea de Apel Cluj procesul deschis împotriva conducerii Spitalului județean Cluj. Ea a dat în judecată spitalul în cadrul a două procese în care au fost date sentințe definitive favorabile pentru ea. Astfel, judecătorii au obligat conducerea spitalului clujean să o reangajeze pe Șanta în funcția pe care a deținut-o anterior, de șef serviciu al Biroului Achiziții și să îi plătească, retroactiv, diferențele salariale și contribuțiile sociale tăiate prin deciziile conducerii spitalului.

În primul dosar s-a dispus ”reîncadrarea/reintegrarea reclamantei pe funcția avută anterior retrogradării, respectiv Șef Serviciu Achiziții Publice. A fost obligat pârâtul (Spitalul Județean de Urgență Cluj, n.red.) la plata unei despăgubiri egală cu diferența de salariu neîncasată ca urmare a măsurii luate de retrogradare pe o durată ce nu poate depăși 60 de zile a subsemnatei. A fost obligat pârâtul să vireze contribuţiile către bugetul consolidat de stat a tuturor contribuțiilor pentru asigurările sociale prevăzute de lege, aferente întreg salariului de bază. A fost obligat pârâtul să efectueze mențiunile în registrul de evidență al salariaților (REVISAL) în ceea ce privește hotărârea pronunțată în prezentul dosar”, se arată în decizia dată de Curtea de Apel Cluj cu titlu definitiv.

În acest dosar, potrivit concluziilor trase de judecători, pentru a pune presiune asupra lui Șanta managerul instituției a organizat o audiere în care fapta pentru care a fost sancționată nu a putut fi descrisă.

”În cazul de faţă, descrierea faptei pentru care reclamanta a fost sancţionată lipseşte şi aceasta, adică fapta, nu poate fi dedusă din constatarea faptului că s-au desfăşurat nişte proceduri de licitaţii şi o audiere a reclamantei şi nu se poate pune semnul egalităţii între descrierea faptei şi încălcarea dispoziţiilor regulamentare încălcate. Aşa fiind, decizia contestată este nelegală şi urmează să fie anulată, celelalte motive de nelegalitate şi netemeinicie nu mai trebuie analizate, cu consecinţa repunerii reclamantei în situaţia anterioară şi obligării pârâtului la plata unei despăgubiri egală cu diferența de salariu neîncasată ca urmare a măsurii luate de retrogradare pe o durată ce nu poate depăși 60 de zile a subsemnatei, obligării pârâtului să vireze contribuţiile către bugetul consolidat de stat a tuturor contribuțiilor pentru asigurările sociale prevăzute de lege, aferente întreg salariului de bază, obligării pârâtului să efectueze mențiunile în registrul de evidență al salariaților (REVISAL) în ceea ce privește hotărârea pronunțată în prezentul dosar”, se arată în motivare.

Convocării demne de ședințele de autocritică de vremea comuniștilor când finalul era o ”excursie” la Canal

Motivul pentru care conducerea spitalului a ajuns să o sancționeze pe șefa serviciului de Achiziții Publice poate friza ridicolul.

În anul 2021, în plină febră pandemică, conducerea spitalului a fost sesizată, în două rânduri, că există o lipsă de consumabile datorată neachiziţionării materialelor necesare, pipete sterile de 3 ml, tuburi Eppendorf de la 1,5 ml şi kituri de recoltare teste pentru Covid PCR.

În loc să atribuie fonduri pentru achiziții, conducerea spitalului a deschis o cercetare disciplinară. 

”După cercetarea disciplinară, având în vedere că potrivit atribuţiilor din fişa postului salariata avea obligaţia, în calitate de responsabil achiziţii, de a derula procedurile de achiziţii  publice astfel încât necesitatea unităţii să fie îndeplinită conform, fără întârzieri în aprovizionarea cu materiale şi totodată, având în vedere faptul că a mai fost sancţionată de două ori pentru abateri în serviciu în decursul ultimului an, angajatorul a procedat la sancţionarea angajatei conform art. 248 alin. 1 lit. b din Codul Muncii”, arată, potrivit motivării judecătorești, reprezentanții spitalului clujean.

După ce Șanta a contestat decizia de sancționare în instanță, managerul instituției i-a desființat postul. După ce judecătorii i-au dat lui Șanta câștig de cauză, șeful spitalului i-a amenajat biroul într-o mansardă pentru a o separa de colegii de muncă. 

”Ulterior pronunţării soluţiei din acest dosar, crezând că lucrurile îşi vor reveni la normal, d-na manager mi-a mutat biroul într-o mansardă din spital, unde trebuia să lucrez izolată de colegi şi de alt personal”, arată femeia. Nemaiputând tolera această presiune ea şi-a dat demisia, fiind constrânsă psihic să ia această decizie, iar acest tip de hărţuire a continuat pe tot parcursul acestui proces.

Boieroaică pe moșia spitalului 

În cruciada dusă de manager împotriva șefei de la Biroul de Achiziții, au fost și ”daune colaterale” printre colegi.

Martorii audiați de judecători arată modalitatea în care managerul Claudia Gherman încerca să îi facă pe subalterni ce anume ar trebui să gândească despre colega lor care conducea biroul menționat anterior. 

Dosarul arată că Dârlea Carmen Monica, economist în cadrul serviciului în care lucra Șanta a declarat că „Din pricina faptului că nu am vrut să spun lucruri neadevărate despre apelantă, am ajuns eu însămi să fiu urmărită pe camere cât timp ies la ţigară sau cât timp petrec în afara biroului. Practic se urmărea şi sancţionarea mea disciplinară, inclusiv prin supraîncărcarea mea cu sarcini cărora să nu le pot face faţă…. Doamna Gherman îmi punea întrebări legate de apelantă care practic includeau şi răspunsul, de tipul: aşa-i că doamna Şanta nu este un bun organizator, un bun profesionist. Pot confirma că asupra apelantei (Șanta Camelia, n.red.) şi asupra (mea) dealtfel, s-au exercitat presiuni, am fost purtate prin comisii de disciplină, iar apelanta venea deseori plângând de la conducere. Nu am văzut actele medicale referitoare la starea de sănătate a apelantei, dar i-am perceput direct starea”.

Martora Nistor Elena Cristina a declarat că ”… ştiu că la serviciu i s-a creat o situaţie tensionată, de presiune, i se cereau rapoarte care nu se cereau altor angajaţi, s-au declanşat în mod repetat cercetări disciplinare. Urmare a acestor situaţii prietena mea a început să aibă probleme cu sănătatea, a trebuit să se adreseze unui psiholog, pentru prima dată în viaţa ei şi a trebuit să se adreseze unui medic pentru că a început să aibă probleme cardiace şi de tensiune pe care înainte nu le-a avut. Mai ştiu că de două ori a fost mutată în alte birouri, tocmai pentru a îngreuna contactul cu colegii ei. I se cerea repetat să îşi dea demisia de către doamna Gherman, dar îi era frică să îşi dea demisia pentru a nu i se imputa lucruri pe care nu le-a făcut. În final, din cauza stresului la care a fost supusă şi-a dat demisia”, arată altă declarație de martor.

Managerul spitalului nu a putut să descrie fapta pentru care a dat sancțiunea

În cel de-al doilea dosar, Șanta a câștigat daune morale, decizia instanței fiind tot cu titlu definitiv.

”Admite în parte apelul declarat de Santa Camelia Alexandrina împotriva sentinţei civile nr. 1228 din 9.05.2022 a Tribunalului Cluj, pronunţată în dosar nr. 5442/117/2021, pe care o schimbă în parte în sensul că obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 3000 lei daune morale. Menţine restul dispozițiilor sentinţei apelate. Obligă pe intimatul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj să plătească apelantei suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în apel. Decizia este definitivă”, arată soluția instanței.

Și în acest dosar judecătorii au considerat că sancțiunile date de conducerea spitalui au fost după modelul unei ”vânători de vrăjitoare” în care abaterea disciplinară nu a putut fi descrisă în actul de sancțiune.

”Decizia emisă de pârâtă nu corespunde sub niciun aspect cerinţelor legale, neavând elementele esenţiale ale unei astfel de măsuri. În actul emis de societatea pârâtă nu este individualizată fapta care a fost reţinută în sarcina reclamantei, ca fiind abatere disciplinară şi nici motivele pentru care au fost înlăturate apărările salariatului din timpul cercetării disciplinare. Menţiunile Comisia a constatat ca în cadrul serviciului nu existau proceduri aplicabile și nu exista organizare a activitatii, ceea ce produce întârzieri în îndeplinirea atributiilor de serviciu și în aprovizionarea cu materiale a unității din cuprinsul Deciziei atacate nu pot fi considerate conforme cu prevederile legale întrucât reprezintă o referire abstractă, neindividualizată şi de care ar putea avea cunoştinţă, sub forma unui indiciu, doar părţile. Instanţa este în imposibilitate de a efectua cercetarea judecătorească, de a verifica şi cenzura toate susţinerile în raport de date certe, concrete care să fie detaliate în cuprinsul deciziei. Astfel, în primul paragraf al Deciziei nr. 2338/15.11.2021 se mentioneaza ca, la data de 20.10.2021, s-a primit pentru aprobare de la Serviciul de Achiziții un referat care fusese deja aprobat la data de 18.08.2021, iar mai jos ca s-a ajuns la concluzia ca prin nesolutionarea referatului de necesitate, care trebuia gestionat cu prioritate, reclamanta nu ar fi respectat prevederile din Regulamentul intern, nefiind menționat în mod expres nici care ar fi termenul și unde este prevazut. Mai mult, din descriere ar rezulta mai degrabă ca a fost depus un referat cu același conținut, care fusese deja solutionat și aprobat la data de 18.08.2021 și nu ca s-ar fi intarziat soluționarea acestuia”, se arată în motivarea instanței.

Mic tratat de frecat un angajat pe care nu îl poți concedia

Potrivit dosarului, Șanta Camelia ”a menţionat, ca formă de hărţuire morală, inclusiv birocratizarea excesivă a activităţii, în sensul că a fost obligată să întocmească referate, note, precizări, cereri, precizări la cereri, precizări la precizări, etc. la solicitarea managerului spitalului. Managera a exercitat practici de intimidare a subsemnatei, prin cercetări disciplinare multiple, aducerea noului coleg, pe postul subsemnatei, în timp ce încă îmi mai desfăşuram activitatea în cadrul spitalului, sancţiunile disciplinare multiple, retrogradarea, desfiinţarea postului, mutarea într-o mansardă cu personal administrativ, care nu avea nicio legătură cu postului subsemnatei, pentru a obţine, într-un final demisia.

Toate aceste sarcini excesive şi fapte umilitoare, care au pus în pericol starea de sănătate fizică, dar mai ales cea mentală, au venit una după alta, într-un timp foarte scurt, fiind nevoită să lucreze exagerat de mult suplimentar şi sub presiune, iar în loc să se odihnească, a ajuns la o stare de epuizare fizică şi mentală, în care nu am mai fost niciodată, cu o stare emoţională în degradare. În ceea ce priveşte acordarea daunelor morale pentru tratamente degradante şi de discreditare, de care a avut parte în perioada anterioară emiterii deciziei de sancţionare, prin presiuni de a-şi da demisia, formulate în mod repetat de d-na Gherman Claudia, convocări la cercetare disciplinară nenumărate pentru presupusa abatere disciplinară, obiect al deciziei contestate, prin prezenta, a precizat că se impun a fi acordate raportat la modalitatea în care societatea pârâta a ales să aplice sancţiunea”.

Ce ar fi trebuit să facă managerul Claudia Gherman

Potrivit legii, managerul Spitalului Județean de Urgență Cluj ”are obligația de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă.(5^6) Este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă.(5^7) Angajatul, victimă a hărțuirii morale la locul de muncă, trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărțuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condițiile legii. Intenția de a prejudicia prin acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită.”

Ce spune raportul psihologic

Conform raportului de psihodiagnostic şi evaluare efectuat în cadrul cabinetului individual de psihologie Szasz Elisabeta Maria, apelanta s-a „prezentat la evaluare şi psihoterapie în decembrie 2021,acuzând senzaţie de neajutorare, scăderea speranţei pentru viitor, stima de sine scăzută, plâns frecvent, iritabilitate, lipsa motivaţiei, lipsa interesului pentru diverse lucruri, dificultatea de a lua decizii, absenţa bucuriei faţă de viaţă, senzaţia continuă de anxietate. Semnele şi simptomele s-au instalat de aproximativ o lună, având ca factor precipitant un conflict la locul de muncă. Simptomele prezintă o uşoară ameliorare după terapie cognitiv comportamentală. Clienta revine în luna mai deoarece simptomele revin după demisia de la locul de muncă.”

De asemenea, în cuprinsul raportul este consemnată trecerea apelantei de la stare de depresie uşoară, la stare de depresie moderată (în intervalul de referinţă 14.12.2021- 31.05.2022), simptome anxioase, iar scorul obţinut la indicatorul „Profilul distresului emoţional” indică un nivel foarte ridicat de distres emoţional ceea ce înseamnă că, în ultima perioadă, persoana a resimţit emoţii negative foarte frecvent şi de intensitate ridicată, iar recomandarea finală este de terapie cognitiv comportamentală”.

Cine a mai fost epurat

De la preluarea funcției de manager al Spitalului Județean de Urgență Cluj de către Claudia Gherman au mai demisionat

• Dr. Lucian Fodor (medic chirurg, fostul șef al Compartimentului Chirurgie plastică)
• Dr. Raluca Sobec (medic chirurg, Compartiment Chirurgie Plastică)
• Conf. Dr. Horațiu Rotaru (medic chirurg, fostul șef al Compartimentului Chirurgie Maxilo-Facială)
• Dr. Radu Motocu (medic chirurg – Clinica Chirurgie Generala I)
• Dr. Radu Drașoveanu (medic chirurg – Clinica Chirurgie Generala I)
• Dr. Monica Mleșnițe (medic ATI, fost șef al Secției Clinice ATI I)
• Dr. Doinel Rădean (medic ORL)

Acestora, se adaugă și demisiile din rândul personalului administrativ de la Serviciul tehnic și aparatură medicală, Biroul administrativ, Biroul Comunicare, Biroul Resurse umane sau Serviciul de management al calității.