Abuzuri urbanistice în mijlocul pădurii Făget

În ultimii ani Făgetul, ce reprezenta până nu demult pentru locuitorii Clujului o evadare către natură şi o compensare a lipsei spaţiilor verzi din oraş, a devenit un loc pentru construcţii rezidenţiale de amploare, o mare parte din acestea fiind ilegale. Planurile imobiliare ce au investiţii mari în spate încep să pună presiuni pe autorităţile locale, în vederea modificării PUG-ului pentru a favoriza construcţiile de case, vile, hoteluri şi chiar blocuri, ce nu respectă autorizaţiile.

În ultimii 20 de ani o mare parte din Făgetul Clujului a fost distrus pentru a face loc unor construcţii ce facilitează popularea zonei. Astfel, Făgetul a început să sufere schimbări vizibile, tocmai datorită migraţiei mai multor orăşeni dornici să îşi ridice adevărate palate chiar în mijlocul pădurii. Chiar dacă o parte din pădure este rezervaţie naturală protejată, până şi aici, datorită presiunilor imobiliare, au început construcţii de vile sau chiar hoteluri, sub denumirea de „case de vacanţă”.

Deşi în prezent, Planul Urbanistic General (PUG) aprobat în 2014 prevede interzicerea construirii în zone valoroase, la iniţiativa unei părţi a Consiliului Local, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a înaintat un proiect de modificare a PUG-ului, prin care se permite din nou construirea de locuinţe în Făgetul Clujului. Chiar şi în zonele din ariile protejate autorităţile locale au aprobat construcţii care ar putea afecta zona şi ar duce la defrişarea livezilor. Neţinând cont de faptul că se distruge fauna pădurii dacă se acordă autorizaţii de construcţii mari, administraţia pare a fi destul de deschisă pentru a face loc rezidenţelor imobiliare. Oameni cu investiţii în spate, ce prezintă studii care să demonstreze că de fapt anumite construcţii nu dăunează habitatului natural, au o influenţă foarte mare asupra administraţiei locale, instituţie ce nu vede sau nu vrea să vadă, ce efecte negative ar putea cauza popularea pădurii.

Având în vedere ritmul alert cu care se extind planurile urbanistice de viitor pentru Pădurea Făget o parte din locuitorii Clujului au început să se revolte şi doresc să pună la cale un plan prin care ar putea să pună presiune pe autorităţile locale în speranţa că pot să schimbe ceva.

Abuzuri urbanistice, construcţii ce nu sunt verificate şi copaci raşi

Deputatul USR, Adrian Dohotaru a înaintat o şedinţă unde i-a invitat pe cetăţeni în vederea dezbaterii situaţiei pe tema autorizaţiilor ilegale de urbanism şi abuzuri urbanistice din partea unor investitori şi chiar şi locuitori din Făget, ce construiesc după capul lor în ideea în care au siguranţa că primăria nu a efectuat şi nici nu va efectua vreodată verificări.

În cadrul şedinţei un locuitor al zonei ce stă într-o casă cumpărată cu autorizaţie de construcţie ce respectă toate normele legale, şi-a expus nemulţumirea asupra faptului că nimeni nu face nimic pentru a stopa abuzurile urbanistice, deşi s-au făcut foarte multe sesizări din partea localnicilor din Făget.

„Autorizaţiile de construcţie sunt date fără ca cineva să vină să verifice cum s-a desfăşurat respectivele construcţii. În autorizaţia de la primărie se spune clar:  „dacă tai un copac, trebuie să plantezi 7.” Cu toate acestea în zona de pădure s-au construit case, s-au ras copaci, iar de la primărie nu a venit nimeni să verifice!” a declarat locatarul.

Totodată au existat sesizări şi asupra abuzurilor unor arhitecţi ce nu au ţinut cont de lege şi nu au respectat nici un fel de contrast cu zona unde s-a construit.

„Toţi arhitecţii vor să îşi pună amprenta, asta e clar! Dar nu se respectă autorizaţia de construire care spune că normele de contrast cu zona trebuie păstrate. Nicidecum nu se referă la ridicarea unor garduri mari de beton în mijlocul pădurii.” a mai spus locatarul.

Având în vedere că orice construcţie iniţiată în această zonă trebuie să pună accent pe protejarea naturii, staţiile de epurare ecologică sunt esenţiale pentru realizarea acestui lucru. Totuşi se pare că în Făget doar 5 persoane s-au conformat acestei prevederi dintr-un total de 30. Fiind sesizată primăria pentru a i se aduce la cunoştinţă aceste probleme, s-a descoperit că nu se poate face nimic mai mult decât să se dea o simplă amendă pentru cei care nu au respectat ce e scirs negru pe alb.

Să punem presiune pe autorităţile locale

În scopul de a pune presiune pe autorităţi în vederea găsirii unei soluţii pentru protejarea pădurii Făget de efectele negative ale abuzurilor, grupul civic SOS a pornit în luna februarie a anului 2016, o campanie pe declick.ro, unde s-au strâns 5.000 de oameni care s-au arătat interesaţi de problemele Făgetului. În speranţa unei schimbări de atitudine din partea primăriei grupul SOS doreşte să strângă cât mai mulţi cetăţeni care să semneze petiţia : „Spune NU distrugerii pădurii Făget şi a livezilor din Cluj!”, conştienţi de faptul că neacordarea atenţiei acestui tip de problemă poate duce la efecte negative asupra faunei naturale a pădurii.

Mihai Constantinescu, custode al ariilor protejate „Făgetul Clujului-Valea Morii” a declarat că în momentul în care sunt tăiaţi copacii, indiferent dacă se plantează alţii sau nu, în momentul în care se construieşte o casă, respectiva zonă nu va mai putea fi recuperată deoarece se modifică structura naturală a pământului.

„Din păcate doar o parte a Făgetului este zonă protejată, deşi şi acolo uşor, uşor au început demersuri care să faciliteze construirea aşa ziselor „case de vacanţă”. Modificarea codului silvic a presupus acordul de construire pe suprafaţa pădurii stric pentru administrarea silvică. Ce au făcut băieţii deştepţi? Au văzut în această modificare o scăpare pentru a construi cartiere întregi locuibile. Astfel se distruge zona şi se pierde valoarea naturala a acesteia” a spus Constantinescu.

Mihai Racu, membru al Comisiei de Urbanism s-a arătat şi el deschis la intenţia grupului civic SOS, de a pune presiune pe autorităţi, ba mai mult să efectueze unele demersuri care să depisteze cine e responsabil pentru situaţia la care tinde să ajungă Făgetul Clujului.

Racu a spus: „Doresc să punem presiune publică pe autorităţi şi să depistăm adevăraţii vinovaţi pentru situaţia aceasta. Nu trebuie să amânăm autorizaţiile de construire, deoarece nu poţi demola ce s-a construit până acum, ci trebuie să facem presiune pe responsabilii ce şi-au pus semnătura pentru a autoriza o construcţie neadecvată ce afectează zona. În momentul în care tanti aia care şi-a pus semnătură fără să aibă habar pe ce, atunci clar administraţia locală are o problemă.”

Dacă la americani nu a funcţionat la noi ar funcţiona?

În cadrul şedinţei un participant a dat un contraexemplu la extinderea dezvoltării construcţiilor în zonele periferice ale Clujului. Acesta a spus că cel mai mare eşec urbanistic la nivel mondial îl reprezintă suburbiile americane care s-au dovedit a fi cele mai nocive atât pentru mediu, cât şi pentru oamenii care locuiesc acolo.

”Este vorba despre o răspândire cărora primăriile  trebuie să le asigure condiţii, utilităţi şi transport comun. Astfel administraţia locală generează oameni care trebuie să fie dependenţi de maşină, acest lucru facilitează apariţia traficului. La fel se va întâmpla şi cu Făgetul care, în cazul în care va fi populat de mulţi oameni, automat va apărea şi traficul. Având în vedere distanţa, va fi cel puţin câte o maşină care să circule din Făget în Cluj şi invers. Totodată prin popularea zonei va apărea şi nevoia de unităţi precum şcoli şi grădiniţe.”

În concluzie, schimbarea regulamentului pentru construire va putea duce în următorii 10 ani la afectarea gravă şi diminuarea zonelor verzi din jurul oraşului. Deşi este vorba despre sume mari de investiţii venite din partea pieţei imobiliare, permiterea populării Făgetului ar face ca în cele din urmă pădurea ce reprezenta o zonă verde unde cetăţenii se puteau refugia de agitaţia oraşului să devină o pagină uitată în istorie.