
Sub flamura dragostei pentru fotbal și promisiunii de a susține viitorul sportiv al copiilor, s-a construit una dintre cele mai profitabile și cinice scheme din fotbalul juvenil clujean. Ce ar fi trebuit să fie o colaborare onestă între Academia de Fotbal U Luceafărul și clubul Universitatea Cluj s-a transformat, în fapt, într-o afacere mascată cu iz penal, derulată sub protecție politică și administrativă.
Academia U Luceafărul, condusă de Alexandru Crișan (cunoscut mai ales ca patronul pizzeriei Toskana, celebră pentru construcții ilegale și extinderi nocturne) și Marius Stan (afacerist specializat în baze sportive), a fost gândită ca un vehicul de profit rapid, nu ca o pepinieră de talente. Cu ajutorul brandului „U” și al relațiilor bine plasate, cei doi au pus mâna pe un teren din Parcul Iuliu Hațieganu, aparținând UBB, cu promisiunea unei investiții de 400.000 de euro. Ce a urmat? Ani de funcționare gratuită, fără titlu clar de proprietate, dar cu pretenții de „drept moștenit”.

În realitate, lucrurile au fost mult mai simple: au folosit gratuit un teren public, s-au prezentat ca salvatorii fotbalului juvenil, dar au creat un business de peste 1,5 milioane de euro în zece ani. Sumele sunt clare: 400 de copii x 400 lei/lună înseamnă 32.000 de euro lunar. Cheltuieli? Maxim 10.000 euro. Profit? Peste 20.000 euro/lună, anual peste 200.000 euro. Totul în numele „iubirii pentru U Cluj”.
Dar „iubirea” a mers doar într-o singură direcție. Din sute de copii, doar trei au ajuns la echipa mare. Restul au fost „livrabili”, jucători tranzacționați și păcăliți, adesea direcționați către alte cluburi – nu pentru dezvoltare, ci pentru comisioane. „Academia” a devenit o fabrică de bani, iar U Cluj – doar o marcă pusă pe ambalaj ca să atragă.
Pe fundalul acestei afaceri cu iz de combinație balcanică, pizzeria Toskana a crescut ca o ciupercă ilegală pe domeniul public, cu sprijinul tacit al autorităților. Patronul său, același Alexandru Crișan, nu doar că a încălcat reguli urbanistice în plină zi, ci pare că a fost și pionul principal în jocul de putere din jurul fotbalului juvenil clujean.
Astfel, în Cluj se conturează o dispută dură, un fel de „Vatican în interiorul Vaticanului” sau „vamă în vamă”, în care U Evolution devine preferatul sistemului, lăsând Luceafărul în derivă financiară și morală. În spatele acestui joc de umbre, se ascunde nu doar o competiție sportivă, ci o luptă pentru influență, resurse și controlul formării noii generații de fotbaliști.
Lucrurile au început să se clatine odată cu apariția Academiei U Evolution, Universitatea Babeș-Bolyai, proprietarul de drept al terenurilor, a decis să nu mai prelungească gratuit colaborarea cu Luceafărul. Acuzată, UBB a fost trasă în noroi de către cei care până mai ieri s-au bucurat nestingheriți de combinație. În mijlocul acestei rivalități tot mai vizibile, un detaliu ridică semne de întrebare: U Evolution folosește oficial brandul „U”, deși conducerea U Cluj afirmă că nu există nicio legătură între cele două entități. Surprinzător este faptul că acest nou club a primit acceptul de a utiliza numele „U”, în timp ce Luceafărul,partener tradițional și loial ani la rând,pierde teren și influență. Nu este clar în ce condiții a fost permisă această asociere de imagine și cine a luat decizia, dar pare că ne aflăm în fața unei schimbări radicale de strategie. De ce are voie U Evolution să poarte un nume atât de simbolic, în timp ce U Luceafărul, cel care a susținut dezvoltarea juniorilor timp de ani întregi, este lăsat pe dinafară. Poate că nu asistăm doar la o reconfigurare administrativă, ci la o mutare intenționată a centrului de putere în fotbalul juvenil clujean.
Și cum toate poveștile de acest gen au și o notă de ipocrizie, Academia Luceafărul se victimizează azi: că li s-a „furat” investiția, că li s-a făcut o nedreptate, că li s-a luat „dreptul” la teren. În realitate, au fost ani întregi de privilegii, netransparență și un sistem croit pe combinații și spălare de imagine.
Clujul, orașul în care brandul „U” e mai mult decât un nume, merită să știe adevărul: sub pretextul unui proiect sportiv, s-a derulat o operațiune de afaceri, sprijinită de complicitatea tăcută a autorităților. Și când în ecuație intră milioane de euro, dragostea pentru fotbal e doar o poveste de adormit copiii.
Sa îi sugeți pl, piticului din Răchițele!
Și-a băgat toate marmotele în departamentul de fonduri respectiv implementare, iar apoi le-a promovat în PNL, ca și consiliere locale ori județene, plus consilii de administrație.
Pentru votanții ,,dansului”, proști și săraci v-ați născut, la fel veți și muri