Legea denunţată de DNA pentru că ar oferi o imunitate specială avocaţilor generează noi controverse și este tot mai des criticată. Actul normativ a introdusși fapte benefice, precum interzicea avocaţilor să fie ofiţeri acoperiţi şi declararea relaţiilor acestora cu fosta Securitate.
Aceste articole au fost însă scoase din lege de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, după ce iniţial au fost adoptate de Senat, după cum remarcă şi Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România:
„Citesc acum modificările la legea avocatului și observ că din varianta trecută de Senat s-a eliminat interdicția avocaților de a fi agenți acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor secrete. Parlamentul trebuie să explice public de ce vrea să permită serviciilor secrete să aibă agenți acoperiți ca avocați. Ce garanții efective ale dreptului la apărare are un om dacă avocatul ar putea fi controlat de un serviciu secret?
De asemenea, am citit ca s-a eliminat și prevederea că avocații să declare relația pe care au avut-o cu fosta Securitate comunistă.
Colapsul comunismului a avut loc doar în urmă cu 26 de ani și, în lipsa unei legi a lustrației, lucrători acoperiți ai Securității comuniste au rămas activi nu doar în politică, ci și în magistratură, continuându-și relația cu serviciile secrete post-decembriste. Unii dintre aceștia e posibil să fi devenit avocați.
O minima transparenta si respect fata de regulile democratiei ar impune macar ca relatia avocatilor cu fosta Securitate comunista sa fie publica, pentru ca cetatenii sa stie lucrul acesta cand isi aleg un avocat.
Acceptarea acoperiților în rândul avocaților întoarce România în timpurile negre în care drepturile omului erau simple slogane, cinic promovate.
Sunt curioasă ce poziție au avocații despre acoperiții dintre ei. Întreb asta pentru că noi am militat pentru verificarea acoperiților din magistratură, iar Baroul a susținut public cererea noastră„, afirmă Dana Gîrbovan pe Facebook.
