Achitare definitivă pentru fostul rector al UMF Cluj, Marius Bojiță și patru cadre didactice, după cinci ani de procese

După un proces care s-a întins pe parcursul a cinci ani și a pus în discuție reputația unora dintre cele mai cunoscute cadre universitare din Cluj-Napoca, fostul rector al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, profesorul Marius Bojiță, alături de profesoarele Simona Hegheș, Doina Miere, Lorena Filip și Roxana Banc, a fost achitat definitiv de toate acuzațiile ce i-au fost aduse într-un dosar penal deschis în 2020. Cazul a vizat presupuse fapte de instigare la fals intelectual legate de eliberarea unor certificate de participare la cursuri postuniversitare în anul 2016, dar acuzațiile au fost demontate rând pe rând, mai întâi de Judecătoria Cluj-Napoca, apoi, parțial, de Curtea de Apel Cluj.

Nemulțumiți de faptul că pentru o singură infracțiune s-a dispus încetarea procesului penal pe motiv de prescripție, cei vizați au dus lupta juridică până la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde, în cele din urmă, au obținut achitarea completă. Decizia definitivă consfințește reabilitarea morală și profesională a unor figuri de prim rang ale învățământului medical românesc și ridică semne de întrebare asupra modului în care anchetele penale pot afecta carierele unor profesioniști, chiar și atunci când acuzațiile nu se confirmă în instanță.

Fostul rector și patru profesoare, trimiși în judecată în 2020

Procesul în care a fost implicat fostul rector al Universității de Medicină și Farmacie (UMF) „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, profesorul Marius Bojiță, alături de alte patru cadre didactice de renume, a pornit de la o serie de suspiciuni ridicate în legătură cu modul de organizare și desfășurare a unor cursuri postuniversitare desfășurate în luna decembrie 2016.

Cursurile vizate erau prezentate sub egida UMF Cluj, dar în realitate erau derulate printr-un furnizor extern acreditat de Colegiul Medicilor din România, iar universitatea asigura doar infrastructura academică și promovarea. Profesorii implicați au coordonat cursuri cu teme specializate precum „Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” (Bojiță și Hegheș), respectiv „Elemente de dietă sănătoasă” și „Comportamente de stil de viață cu efecte nocive asupra sănătății” (Miere, Filip și Banc).

Cursuri acreditate, diplome contestate. De la presupuse nereguli la acuzații penale

Procurorii au reținut că, deși au fost emise diplome de participare pentru un număr de cursanți, nu toate persoanele înscrise ar fi participat fizic la cursuri și nici nu ar fi fost evaluate, ceea ce în opinia acuzării ar fi echivalat cu fals intelectual. Diploma de participare era semnată de rectorul UMF, însă acuzarea a considerat că semnătura rectorului, la solicitarea organizatorilor, a fost determinată prin instigare, în condițiile în care certificarea ar fi trebuit să reflecte participarea reală.

Pe baza acestor suspiciuni, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a deschis un dosar penal și, în anul 2020, a trimis în judecată cinci profesori ai UMF pentru instigare la fals intelectual în participație improprie, în formă continuată, și abuz în serviciu.

Fostul rector și patru profesoare, trimiși în judecată în 2020

Procesul a început într-o atmosferă tensionată, deoarece persoanele acuzate erau nume grele în mediul academic clujean, cu cariere de zeci de ani, contribuții științifice notabile și funcții administrative importante. Profesorul Marius Bojiță fusese rector al UMF Cluj și președinte al Consiliului de Administrație, iar Simona Hegheș, Doina Miere, Lorena Filip și Roxana Banc erau cunoscute pentru activitatea lor didactică și de cercetare.

Trimiterea lor în judecată a fost resimțită în mediul universitar ca o lovitură dură, iar presa locală și națională a relatat pe larg despre acuzații, fără ca faptele să fie încă dovedite. În paralel, în instanță, apărătorii inculpaților au construit o apărare tehnică, susținând că nu există nicio faptă penală reală, întrucât diplomele au fost emise în cadrul unui cadru legal, iar rectorul nu a acționat ca funcționar public, ci ca reprezentant al unui furnizor de educație continuă.

Achitare pe linie la Judecătoria Cluj-Napoca

Prima decizie a venit în 2022 de la Judecătoria Cluj-Napoca, care a pronunțat o sentință de achitare pe linie pentru toți inculpații. Judecătorii au reținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor imputate și că, în realitate, organizarea cursurilor și emiterea certificatelor nu reprezentau fapte cu caracter penal. Mai mult, instanța de fond a subliniat că rectorul universității nu emitea diplomele în exercitarea atribuțiilor de serviciu specifice unui funcționar public, ci în calitate de reprezentant legal al unei entități private de formare continuă. Prin urmare, nu putea fi vorba despre un fals intelectual în formă prevăzută de lege, iar participarea profesorilor nu a avut caracter ilegal. Achitarea a fost argumentată cu precizie juridică, făcând trimitere la lipsa tipicității și la inexistența unei fapte prevăzute de legea penală.

Curtea de Apel Cluj confirmă în mare parte, dar intervine prescripția

Parchetul a atacat soluția cu apel, iar dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel Cluj. În toamna anului 2024, instanța de apel a menținut, în linii mari, soluția de achitare pentru majoritatea acuzațiilor, dar în cazul infracțiunii de instigare la fals intelectual în participație improprie, în formă continuată, a dispus încetarea procesului penal. Motivația? Intervenise prescripția răspunderii penale, adică trecuse termenul legal în care inculpații puteau fi trași la răspundere. Această soluție nu însemna o condamnare, dar nici o achitare. Din punct de vedere juridic, era o închidere formală, fără analiză pe fond, ceea ce a nemulțumit profund apărătorii și inculpații.

Recursul în casație: o luptă pentru reabilitare totală

Simțind că această decizie păstrează o umbră de îndoială asupra onoarei lor profesionale, patru dintre inculpați – Bojiță, Hegheș, Miere și Filip – au formulat recurs în casație, o cale extraordinară de atac, cu miză mare și aplicabilitate restrânsă. Argumentul central al recursului a fost că fapta pentru care s-a dispus încetarea procesului penal nu era, în realitate, prevăzută de legea penală.

Mai exact, avocatul Călin Budișan a susținut că nu exista corespondență între fapta reținută de procurori și norma de incriminare. Apărarea a invocat o adresă oficială a UMF din 2022, potrivit căreia cursurile în cauză nu făceau parte din sarcinile de serviciu ale inculpaților, iar rectorul nu acționa în calitate de funcționar public. Prin urmare, elementele de tipicitate ale infracțiunii de instigare la fals intelectual lipseau cu desăvârșire.

Înalta Curte decide: Achitare definitivă pentru toți inculpații

Pe data de 3 aprilie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în casație și a pronunțat o hotărâre definitivă de achitare pentru toate cele cinci cadre didactice, inclusiv pentru Roxana Banc, față de care s-a extins soluția. Curtea a casat decizia Curții de Apel Cluj, înlăturând și dispoziția privind desființarea înscrisurilor emise în cadrul cursurilor, dar și obligația de a suporta cheltuielile judiciare. Statul român a fost obligat să suporte toate cheltuielile ocazionate de acest proces care a durat aproape cinci ani.

Un proces despre reputație, principii și onoare profesională

Avocatul Călin Budișan a declarat că recursul în casație nu a fost doar o strategie juridică, ci un demers profund simbolic și moral. „Am depus recurs în casație pentru că am vrut o reparație morală pentru o somitate în domeniul universitar, cum este domnul profesor Bojiță. După 24 de ani în care a avut mai multe funcții de conducere, trebuia să aibă statuie în fața UMF, nu dosar penal. Am mers până la capăt pentru că am vrut să se facă dreptate. A fost o chestiune de principiu”, a spus avocatul.

Declarația sa reflectă frustrarea resimțită de cadrele universitare, care, în loc să fie apreciate pentru contribuțiile lor academice, au fost implicate ani întregi într-un proces care s-a dovedit nefondat.

Prin această hotărâre definitivă, cazul Bojiță devine un reper nu doar în jurisprudența penală privind mediul academic, ci și în dezbaterea despre reputația profesională și cum poate fi afectată de suspiciuni neprobate. După ani de anchete, instanțe și apeluri, profesorii au obținut ceea ce și-au dorit de la bun început: un verdict de achitare clar, net și definitiv, în numele onoarei și al adevărului.

Citește și: CNA pregătește cenzura oficială în România. Guvernul vrea să controleze tot ce vezi, auzi și spui