Achitare definitivă pentru pădurarii care au falsificat acte pentru ca lemnul tăiat ilegal din Beliș să ajungă la Schweighofer

Judecătorii MARIAN Mihăiţă Lucian și MARIAN Vlad-Valentin de la Curtea de Apel Cluj au decis achitarea definitivă a unui lot de pădurari și a fostului șef al Ocolului silvic Beliș. Oamenii care ar fi trebuit să păzească pădurile din Munții Apuseni au fost trimiși în judecată pentru că au falsificat pe bandă rulantă documente cu ajutorul cărora lemnul tăiat ilegal era vândut la procesatorul  austriac Schweighofer. Cei doi magistrați au menținut soluția de achitare prin prescripție emisă de judecătorul Mihai Ghica de la Tribunalul Cluj. În cadrul dosarului s-au schimbat trei judecători.

În 2017, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj i-a trimis în judecată pe Goga Ilie Nicolae (fostul șef al Ocolului silvic Beliș) și pe pădurarii Călin Roșu Vasile, Trif Ispas, Badiu Gavrilă, Matiș Violin, Neag Teodor și Morar Florin pentru peste 100 de cazuri de nereguli în domeniul silvic. Clujenii falsificau borderouri de achiziție, procese verbale de contravenție și avize de însoțire a mărfii pentru lemnul tăiat ilegal din pădurile din Munții Apuseni care ajungea să fie vândut la Schweighofer.

În august 2022, judecătorul Mihai Ghica, cel de-al treilea care a judecat acest dosar, a considerat că trebuie aplicat principiul prescripției și a dispus încetarea procesului penal. Pe de altă parte, i-a pus pe cei trimiși în judecată la plata unor prejudicii și a instituit sechestru pe o parte din bunurile lor până la concurența unei sume de aproximativ 150.000 lei.

Procurorii, nemulțumiți de faptul că au lucrat degeaba la un dosar complex, au contestat verdictul. Pe de altă parte, și inculpații au contestat decizia pentru că, în pofida faptului că au reușit să scape de pușcărie, nu au considerat potrivit că trebuie să plătească pentru prejudiciul cauzat.

Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj unde judecătorii au decis să mențină soluția emisă de tribunal.

Potrivit dosarului, lemnul de la Ocolul silvic Beliș ajungea la Schweighofer prin intermediul actelor false. Achiziţionarea de material lemnos de către pădurari, în scopul revânzării, a fost instituită ca atribuţie de serviciu pentru fiecare pădurar, cu normă de îndeplinire. Procesatorul austriac trebuia să plătească cel puțin cu 12% mai mult față de prețul de achiziție. 

”În mod judicios a reţinut instanţa de fond că suntem în prezenţa unor infracţiuni tipice de abuz în serviciu, însă a intervenit prescripţia răspunderii penale, în condiţiile scrise în sentinţă. (…) argumentele acuzării aşezate pe cele două premise, respectiv natura bunurilor (material lemnos) şi calitatea inculpatului (de pădurar), nu sunt suficiente pentru a proba dincolo de orice îndoială rezonabilă că materialul lemnos a provenit din infracţiunea de tăiere ilegală de arbori. Aşadar, soluţia de achitare este legală şi temeinică. Este de asemenea cert că inculpaţii au săvârşit infracţiunile de fals aşa cum au fost reţinute de instanţa de fond şi cum au rezultat din probele administrate, respectiv declaraţiile martorilor, propriile declaraţii ale inculpaţilor, înscrisuri (ex. avizele de însoţire care au stat la baza întocmirii borderourilor şi din care rezultă că materialul lemnos a fost transportat cu autoturisme, adică autovehicule absolut improprii) şi mijloacele de probă ştiinţifice”, mai arată instanța care a pus ”cruce” acestui dosar. 

Un șef bun își ajută mereu subalternii

În anchetă, procurorii arată că fostul șef al ocolului Beliș, Goga Ilie Nicolae, îi proteja pe cei din subordine, ajutându-i să facă actele false, dându-le sfaturi despre cum să fure mai mult și fără să aibă probleme, nefăcând controalele obligatorii etc. Practic, el era persoana care supraveghea ca tăierile ilegale să fie protejate.

Ce-i drept, lui Goga nu i se poate reproșa nimic, pentru că s-a achitat de obligații până în pânzele albe, ținând cont de faptul că toți inculpații din dosar au scăpat fără nicio condamnare.

De altfel, încă din etapa de cameră preliminară, lui Goga i s-a arătat ”minunea” justiției locale.

În 2018, judecătorul de cameră preliminară a decis în privința lui Goga  și a unui alt inculpat din caz, pădurarul Trif Ispas, că ei doi ar putea să scape de acuzațiile de abuz în serviciu, spălare de bani și complicitate la spălare de bani pentru că s-au constatat nereguli în rechizitoriu.

Concret, instanța a dispus întoarcerea actului de sesizare către parchet pentru remedierea neregularităților descoperite, mai precis că stărea de fapt pe care se baza ancheta nu a fost descrisă îndeajuns (!).

Procurorii au avut răbdare, au descris mai bine jaful din pădurile din Munții Apuseni comis de pădurarii din zona Beliș și au retrimis actul de sesizare în instanță. 

Garda Forestieră Cluj tace și face… rapoarte

Din sentința dată de judecătorul Mihai Ghica transpare faptul că cercetarea judecătorească a reținut aspecte net diferite față de cele prezentate de procurorii care au lucrat la strângerea probelor.

În momentul de față, ocolul silvic Beliș administrează o suprafață de pădure de 11.170 ha din care s-ar putea exploata 13.800 mc de lemn.

Chiar dacă dovezile din dosar arată că s-au întocmit sute de acte false care au însoțit copacii tăiați ilegal din pădure, judecătorul nu a reușit să facă o legătură de cauzalitate între arborii tăiați și materialul lemnos din avizele falsificate.

”În realitate, în lipsa probelor, nu s-a putut stabili o legătură între arborii tăiaţi de pe cantonul aflat în paza pădurarului Roșu Călin Vasile (Cantonul Grinzi), aspect constatat de controlul I.T.R.S.V. şi materialul lemnos care apare în avizele primare de însoţire.

Mai mult, nu există probe care să ateste că inculpatul a tăiat personal arborii de pe cantonul său, reţinuţi în raportul I.T.R.S.V., sau că ar fi ajutat/instigat alte persoane să îi taie. 

Singurul aspect cert este faptul că, potrivit raportului I.T.R.S.V. Cluj nr. 5411/22.07.2011 întocmit în urma unui control parţial efectuat în cantonul 1 Ghinduri de pe raza Ocolului Silvic Beliș, aflat în paza pădurarului Roșu Călin Vasile, au fost identificate şi marcate un număr de 62 de cioate răşinoase rezultând un volum de 51,417 m.c. având o valoare de 7.194,25 lei fără TVA şi un număr de 29 de cioate răşinoase cu un volum de 41,148 mc având o valoare de 5.792,08 lei. Totalul constatat este de 92,535 mc.

Faptul că existenţa cioatelor a fost justificată de către inculpatul Roșu prin procese-verbale de contravenţie falsificate nu conduce la concluzia automată că este persoana care a tăiat arborii. Motivele pentru care a putut proceda aşa putea fi numeroase, inclusiv aspectul justificării neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu, sau dorinţa de a evita imputarea unei pagube. 

Cert este că nu s-a probat dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpatul este persoana care a tăiat o cantitate de 60,837 mc de molid (categoria răşinoase) din pădurea aflată în paza sa din raza Ocolului Silvic Beliș”, arată motivarea judecătorului Ghica.

Cine are prin sertare un punct foarte tare

Din momentul trimiterii în judecată, dosarul a trecut prin furcile caudine a trei judecători. Fiecare dintre ei a reluat de la zero cercetarea judecătorească, iar timpul a trecut pe nesimțite. Primul judecător a intrat în concediu medical, care a durat destul de mult până ca dosarul să fie repartizat altuia. Cel de-al doilea judecător a renunțat intempestiv la judecarea dosarului, astfel că procesul a ajuns la GHICA Mihai Stefan. 

Lui i-a luat aproape un an de zile pentru a se pronunța. Într-un final, a decis că nu mai are ce să judece pentru că faptele s-au prescris.

Înainte de această decizie majoră, judecătorul a schimbat încadrarea faptelor pentru toți inculpații. 

Spre exemplu, pentru unul dintre inculpați care pe parcursul a șapte rechizitorii era acuzat de fals, spălare de bani, abuz în serviciu, toate infracțiunile fiind încadrate în formă continuată, toate aceste capete de acuzare fiind transformate într-unul singur, anume ”obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial” (cu aplic. art. 38 alin. (1) şi (2) din C.p. şi în cond. art. 5 din C.p.).

”Tribunalul reţine că actualul Cod penal care a reglementat în cuprinsul său art. 155 alin. (1) declarat neconstituțional, de la intrarea sa în vigoare (1 februarie 2014) și până la modificarea dispoziției legale prin O.U.G. nr. 71/2022, este o lege penală mai favorabilă persoanelor acuzate până la soluționarea definitivă a cauzei, aplicabilă astfel în mod global raportului de conflict.