Actualizarea PUG-ului orașului Cluj-Napoca amânată până în decembrie 

Primăria Cluj-Napoca amână refacerea actualului Plan Urbanistic General pentru luna decembrie 2024. Până atunci, rămân în vigoare prevederile urbanistice stabilite în 2014. Impropriu spus stabilite pentru că oricine deschide un proces împotriva administrației locale în care contestă PUG-ul are câștig de cauză. Astfel, în jungla imobiliară locală condițiile în care poți construi ajung să fie stabilite nu de arhitecți și urbaniști, ci de judecători. Primăria a încercat să reactualizeze planul urbanistic al orașului, dar licitația nu a fost câștigată de cine trebuie, așa că s-a ajuns la rezilierea cu scandal a contractului. Edilul Emil Boc speră ca în iarnă licitația să fie câștigată de o firmă de casă a primăriei pentru ca lucrurile să meargă brici și afacerile să meargă la fel de bine ca până acum! 

Primăria Cluj-Napoca a amânat reactualizarea PUG-ului până, cel puțin, în decembrie 2024, așa ca până atunci rămân în vigoare prevederile stabilite acum 10 ani. În această perioadă de timp dezvoltatorii imobiliari au încercat să exploateze la maxim fiecare metru pătrat disponibil din oraș. Cei care și-au dezvoltat relații în aparatul administrativ au avut succes.

”Datorită complexității documentației care stă la baza actualizării Planului Urbanistic General și având în vedere că actualul Plan Urbanistic General espiră la data de 22.12.2024, în vederea evitării blocajelor privind emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire se impune prelungirea valabilității documentației Actualizare Plan Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca aprobată prin HCL 493/2014 cu modificările și completările ulterioare, printr-o hotărâre a consiliului local”, arată primarul Boc.

În 2021, administrația locală a încheiat cu SC Synergetics Corporation SRL AV Transport Planning SRL și Panteia BV un contract prin care firmele trebuiau să reactualizeze PUG-ul într-un termen de 2 ani.

Însă, primăria nu a pus la dispoziția firmelor documentația pentru acest proiect. Cu toate acestea, reprezentanții primăriei spun că nu a fost vina lor că reprezentanții firmelor nu au primit datele.

”Pe parcursul derulării contractului, din cauza unor factori independenți de instituția noastră, au apărut întârzieri în derularea contractului, fapt ce a dus la decalarea termenelor de predare. În acest context s-a întocmit actul adițional 1 care prelungea termenul de predare al primei etape până la data de 02.02.2022. Întrucât prestatorul nu a predat documentația i s-a comunicat notificarea de reziliere a contractului. Prin sentința civilă 3734/2023 a Tribunalului București, s-a respins acțiunea Synergetics Corporation prin care se solicita ca motivele invocate în notificarea de reziliere să fie considerate neîntemeiate”, arată reprezentanții administrației locale.

De asemenea, în bugetul primăriei pe anul 2024 este prevăzută o alocare de aproape 6 milioane lei pentru PUG

Bugetul Primăriei Cluj-Napoca prevede o alocare de 5.950.000 lei pentru Reactualizarea Planului Urbanistic General, iar planul este ca această sumă să fie cheltuită pe o durată de trei ani: câte 2.500.000 lei pentru anul curent și anul viitor și 950.000 lei pentru anul 2026. Însă, suma certă este doar de 2.500.000 lei pentru anul curent, restul fiind doar previziuni bugetare pentru care legea nu prevede că este obligatoriu să fie cheltuite în acest scop. Deci, pentru PUG-ul Municipiului Cluj-Napoca există o promisiune de aproape 6 milioane, dar în mod concret se va cheltui aproximativ o treime din această sumă. 

Anul acesta ar trebui să se cheltuiască 2.500.000 lei pentru reactualizarea PUG-ului

Problema este că nicio firmă serioasă de proiectare sau arhitectură nu va accepta un contract cu o valoarea atât de mică pentru un proiect cu ”ștaif”.

Spre exemplu, orașul Cluj-Napoca este al doilea municipiu din România, după Capitală, ca număr de locuitori. Potrivit unui studiu publicat în 2020 de un grup de cercetători de la Facultatea de Geografie din cadrul UBB, Cluj-Napoca are o arie 179,5 km², iar suprafața construită a municipiului era de 36 km pătrați.

O comparație a sumelor cheltuite de alte administrații pentru reactualizarea PUG-urilor arată că persoanele care au proiectat cheltuielile din bugetul Primăriei Cluj-Napoca pentru PUG și-au bătut joc de clujeni.

Comuna Cristian din județul Brașov are aproximativ 6.500 de locuitori și o suprafață de aproape 28 km pătrați, dar contractul încheiat pentru reactualizarea PUG-ului în format GIS în anul 2023 arată că este vorba despre o cheltuială de 3.293.150 lei, fără TVA. Adică mai mult de jumătate decât au pronosticat primarul Emil Boc și viceprimarul Dan Tarcea, ”tartorii” urbanismului clujean.

Municipiul Tulcea are o populație de aproximativ 65.000 locuitori și o suprafață de aproape 200 km pătrați, iar suma pentru Actualizarea Planului Urbanistic General (P.U.G.) realizat în sistem informatic GIS și a Regulamentului Local de Urbanism (R.L.U.) al Municipiului Tulcea este de 3.495.000 lei, fără TVA. Contractul a fost încheiat în 2023.

Municipiul Sibiu are o  suprafață de 121 km pătrați, aproximativ 135.000 locuitori. În 2020 a încheiat contractul Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Sibiu la o valoare de 4.240.000 lei, fără TVA.

Orașul Galați are aproape 220.000 locuitori și o suprafață de 246 km pătrați. Anul trecut a încheiat contractul Actualizarea documentației de urbanism – Plan Urbanistic General al municipiului Galați pentru suma de 5 milioane lei, fără TVA. Aceeași valoare a avut-o și contractul pentru PUG-ul orașului Constanța.

În Craiova, contractul pentru reactualizarea PUG-ului a fost semnat în urmă cu 5 ani la valoarea de 7,3 milioane lei. Acum acest PUG este în curs de implementare. Din 2019, de la semnarea contractului, inflația a crescut cu aproximativ 10%, însă administrația clujeană a decis că va cheltui anul acesta doar 2.500.000 lei. În momentul de față nu este stabilită nicio licitație pentru PUG-ul orașului Cluj-Napoca.

Practic, la capitolul direcții de dezvoltare urbanistică, orașul nostru se află în aceeași situație în care se afla Fălticeni în anul 2022, un alt oraș cu un alt fel de ”ștaif”.

Tandemul Boc-Tarcea că a învins în instanță, dar clujenii au pierdut în realitate

În 2020, Primăria Cluj-Napoca a încheiat, vrând-nevrând, contractul public pentru reactualizarea Planului Urbanistic General (PUG). Problema a fost că firma care a câștigat contractul, SYNERGETICS CORPORATION SA, este din afara intereselor imobiliare care gravitează în jurul administrației Boc, astfel că trebuia cu orice preț îndepărtată. În 2022, primăria a reziliat intempestiv contractul, iar la sfârșitul anuluii trecut administrația locală a câștigat definitiv procesul în care se contesta modalitatea de reziliere. 

Firma a realizat PUG-uri pentru mai multe orașe de anvergura Clujului Reprezentantul firmei, Adrian Ilie, explică destul de plastic situația.

”Experiența de la Cluj este neverosimila pentru anul 2024 și pentru ceea ce pretinde Clujul a fi. Lipsa de transparență și refuzul realizării unui nou  PUG în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în sistem GIS, înseamnă înlăturarea discuțiilor despre digitalizare și ascunderea multor decizii contestabile. În fapt, primăria exercită un monopol economico-administrativ sugrumând, alterând și păstrând ambiguitatea asupra  procesului decizional de emitere CU, avizare și aprobare a PUZ, PUD. Ce înseamnă acest monopol economico-administrativ? Înseamnă controlul total al pieței imobiliare prin controlul fluxului de aprobare și emitere a autorizațiilor. Astfel, unii jucători beneficiază de cicluri mai rapide de avizare, alții de cicluri foarte lente. Cei care ies primii în piață cu sedii de birouri sau stocuri de apartamente se capitalizează sau profită de momente ale pieței mult mai eficient decât competitorii lor care sunt întârziați. Asta face primăria Cluj: exercită un control asupra pieței, ține ascuns acest flux inventând discursuri găunoase, fals morale, preocupări fără finalitate, populism justițiar. Metodele de la Cluj afectează promovarea tehnologiei în domeniu la nivel național și implementarea bunelor practici privind Open Data, obligațiile Directivei INSPIRE, discursul despre Smart City. Dincolo de cinismul intereselor personale ale decidenților locali, se creează o umbrelă a scuzelor pentru primarii care resping transparența aprobărilor sau publicarea datelor despre domeniul public. E lesne de spus de orice primar „împins” spre modernizare –  „Dacă nici la Cluj nu au, care sunt cei mai avansați…”, este de părere Adrian Ilie, patronul firmei.