După ce instanțele i-au dat câștig de cauză lui Mihai Seplecan în procesul intentat lui Victor Ponta, Procurorul General al României, Tiberiu Nițu, a preferat să nu înceapă urmărirea penală asupra lui Ponta. Drept urmare, șeful CJ Cluj, Mihai Seplecan, a cerut demisia lui Nițu. În replică, Ministrul Justiției a cerut CSM să apere reputația procurorului Nițu, iar CSM a sesizat Inspecția Judiciară în acest caz. Chestionat de reporterii Gazeta de Cluj, Seplecan declară că magistrații ar trebui să își vadă de treabă și nu crede că procurorii sau judecătorii ar trebui să se dea răniți atât de ușor.
În urmă cu câteva zile, președintele CJ Cluj, Mihai Seplecan, a reacționat atunci când Procurorul General al României, Tiberiu Nițu, a decis să nu înceapă urmărirea penală în privința premierului Victor Ponta, în cazul dosarului referitor la alegerile pentru șefia CJ Cluj blocate timp de mai multe luni de Premier. După ce decizia lui Nițu a devenit publică, Seplecan a spus că procurorul nu are ce căuta în magistratură și ar trebui să își dea demisia.
La rândul lor, șefii Justiției s-au inflamat și au acuzat că liberalii fac presiuni la adresa magistraților și au cerut apărarea independenței magistraților, iar cei din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au executat și au cerut sesizarea Inspecției Judiciare. Acum, inspectorii vor vedea dacă Seplecan a pus presiune pe magistrați. Până la emiterea unui verdict, șeful CJ Cluj spune că magistrații nu ar trebui să fie atât de sensibili.
”Nu cred că magistrații se lasă impresionați de declarațiile mele. Plus că aceasta este părerea mea personală, nu a partidului. Trebuie să se ia în considerare și faptul că trei instanțe mi-au dat câștig de cauză! Plus că dacă un președinte de consiliu județean nu are dreptul să se revolte, nu vreau să mă gândesc ce drepturi are un simplu cetățean. Mai bine, CSM ar trebui să se sesizeze în cazul politicienilor traseiști sau al violului de la Vaslui, unde bestiile alea au fost lăsate libere. Plus că eu l-am notificat pe Victor Ponta că trebuie să organizeze alegerile respective. Vă repet, declarațiile respective vin în urma unei păreri personale pentru că am fost afectat direct de faptul că Victor Ponta a tergiversat organizarea alegerilor pentru conducerea CJ Cluj. La urma urmei, nu am fost afectat doar eu, ci tot Clujul pentru că în perioada respectivă au fost pierdute o serie de proiecte importante”, a declarat Mihai Seplecan.
Nițul lui Ponta
Acest scandal a început de la acuzațiile făcute la adresa lui Ponta care, conform magistraților, a blocat în mod ilegal organizarea alegerile parţiale pentru Consiliul Judeţean Cluj. ”Până în prezent, există trei decizii a trei instanţe din România – Curtea de Apel Cluj şi de două ori Curtea de Apel Bucureşti, care confirmă faptul că guvernul nu a respectat legea privind organizarea la termen a alegerilor parţiale locale şi parlamentare şi le-a blocat în mod intenţionat. În motivarea deciziei de la Cluj, instanţa a decis că este vorba de ”un exces de putere” din partea Guvernului. Nicio decizie nu este definitivă. Liberalii clujeni au contestat decizia procurorului de caz la Parchetul General, dar nu au avut câştig de cauză. Liberalii nu au renunţat, iar cazul se va judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Liberalii susţin că procurorii trebuie să ţină cont de deciziile judecătorilor, care au confirmat încălcarea legii. Tiberiu Niţu a ajuns în 2013 în fruntea Parchetului General, fiind propus pentru această funcţie de ministrul interimar al Justiţiei de la acea dată, premierul Victor Ponta. Fostul preşedinte Traian Băsescu a semnat decretul privind numirea lui Tiberiu Niţu în fruntea Parchetului General.
Într-un răspuns primit de gândul de la Parchetul General se confirmă faptul că procurorii au decis să nu înceapă urmărirea penală a premierului Victor Ponta, acuzat de trafic de influenţă de PNL Cluj pentru nerespectarea termenului legal privind organizarea alegerilor parţiale. Plângerea penală a celor de la PNL a fost depusă pe 28 ianuarie 2015, după ce trecuse termenul legal pentru organizarea alegerilor parţiale pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, post vacant din octombrie 2014. Termenul legal pentru organizarea alegerilor era de 90 de zile.
Procurorul Dragoş Cojocariu a decis clasarea cauzei pe 6 aprilie 2015, considerând că nu s-au întrunit elementele necesare pentru începerea urmării penale a premierului Ponta. PNL Cluj a contestat pe 21 mai 2015 Ordonanţa de clasare dată de procurorul de caz, dar şi de data aceasta fără succes, chiar dacă a invocat decizia Curţii de Apel Cluj, care a constatat că guvernul a făcut un ”exces de putere” când nu a organizat alegerile parţiale”, arată Seplecan.
Procurorul General al României se dă rănit fără să fie război
La scurt timp după aceste declarații, Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a considerat că liberalul clujean și-a depășit atribuțiile exprimându-și nemulțumirea față de soluția procurorului Tiberiu Nițu și a cerut ca CSM să se sesizeze. ””În condițiile în care Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a autosesizat încă în urma atacurilor lansate de PNL la adresa procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, am considerat că este de datoria mea, în calitate de membru de drept al CSM, să cer Consiliului să verifice dacă prin declarațiile și atacurile lansate nu a fost încălcată independența justiției”, a precizat ministrul Cazanciuc, uitând că orice cetățean are dreptul să fie nemulțumit de o decizie a unui procuror sau judecător.
Ca la comandă, CSM a făcut stânga-mprejur și a sesizat Inspecția Judiciară pentru a vedea dacă Seplecan l-a făcut pe Nițu să plângă. ”Ca urmare a informaţiilor lansate în spaţiul public de către reprezentanţi ai clasei politice referitoare la unele activităţi procedurale desfăşurate de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi a sesizării transmise de ministrul justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări în legătură cu posibila atingere adusă independenţei procurorilor şi independenţei sistemului judiciar, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată cu modificările şi completările ulterioare.
Pe această cale Consiliul Superior al Magistraturii solicită tuturor reprezentanţilor clasei politice şi nu numai, să respecte obligaţia de rezervă faţă de activităţile sistemului judiciar, cu atât mai mult cu cât opiniile exprimate public fac referire la dosare aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. Depăşirea obligaţiei de rezervă ce incumbă reprezentanţilor puterilor statului de drept afectează echilibrul acestuia şi aduce atingere valorilor sale fundamentale”.
Oricum, reprezentanții CSM par daltoniști și nu pot vedea derapajul major în care justiția se află și fără ajutorul clasei politice.
