Acuzati de spionaj, “spalati” de DNA
Inca un dosar marca DNA s-a “evaporat”, chiar daca in urma cu cativa ani, procurorii prezentau probe “beton” dintr-un dosar desprins din filme: spionaj si tradare de tara. Personajele centrale, fostul ministru Zsolt Nagy si spionul bulgar Stamen Stanchev au primit NUP (neinceperea urmaririi penale), iar DNA nu a facut nici un fel de publicitate acestui esec. In cadrul dosarului, ministrul Nagy era acuzat ca ar fi fost finantat de spionul Stanchev care, la randul lui si-ar fi bagat nasul intr-o serie de documente secrete ale Aeroportului International Cluj Napoca. Surprinzator, Nagy nu a primit nici o finantare, iar documentele aeroportului clujean erau cat se poate de publice.
In septembrie 2008, procurorii DNA ii acuzau pe NAGY ZSOLT, fost ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, pe Donciu Mihai Radu, consilier ministerial, si pe consultantul international, Stamen Stanchev, intr-un dosar disjuns din ancheta pe care cei de la DNA o derulau in cazul unor privatizari frauduloase. In mod bizar, cu cateva luni inainte de prezentarea acelor acuzati, procurorii DNA au dispus neinceperea urmaririi penale faţa de foştii miniştri Zsolt Nagy şi Codruţ Şereş in dosarul in care se faceau investigaţii cu privire la posibile sume ce ar fi fost platite in anumite proceduri de privatizare. Procurorii DNA au mai dispus atunci NUP şi faţa de Dorinel Mucea, Radu Donciu şi consultantul internaţional Stamen Stancev.
“Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism au efectuat cercetari in dosarul nr. 222/D/P/2006 faţa de DONCIU MIHAI RADU, SEREŞ IOAN CODRUŢ, NAGY ZSOLT, MUCEA DORINEL MIHAI, STANTCHEV STAMEN, sub aspectul savarşirii infracţiunilor de spionaj şi tradare (infracţiuni de pericol pentru care legea nu prevede necesitatea obţinerii de catre autori a unor foloase materiale), dispunandu-se trimiterea in judecata, la data de 18 aprilie 2007, a inculpaţilor Stantchev Stamen, Mucea Dorinel Mihai şi Donciu Radu Mihai. Anterior emiterii actului de sesizare a instanţei de judecata, prin ordonanţa din 4.04.2007, s-a dispus disjungerea cauzei privind pe SEREŞ IOAN CODRUŢ şi NAGY ZSOLT şi formarea unui dosar separat, pentru care a fost sesizata comisia competenta sa acorde avizul pentru cercetarea celor doi miniştri. Din acelaşi dosar s-a dispus disjungerea cauzei (devenit dosar nr. 197/P/2007 al D.N.A.) avand ca obiect infracţiuni de corupţie savarşite de DONCIU MIHAI RADU, SEREŞ IOAN CODRUŢ, NAGY ZSOLT, MUCEA DORINEL MIHAI, in favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie care, prin rezoluţia din data de 15 iulie 2008, a dispus neinceperea urmaririi penale”, arata un comunicat al Biroul pentru Relaţii cu Presa din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Apoi, in ianuarie 2007, ICCJ dispune punerea inculpatilor in libertate si continuarea procesului. Din aceasta cauza, s-a dispus un alt dosar care a fost atribuit procurorului DNA Gheorghe Bocsan. El este cunoscut prin faptul ca, in cadrul unei anchete, Bocsan s-a deplasat in Turcia, unde a anchetat o serie de suspecti fara a avea acceptul autoritatilor. De asemenea, acelasi procuror l-a arestat si anchetat pe Dan Diaconescu, liderul Partidului Poporului. Saptamana trecuta, procurorul Gheorghe Bocsan a emis rezolutia de NUP in cadrul anchetei, exonerandu-i de orice vina pe Stanchev, Zsolt Nagy si pe ceilalti inculpati.
Cine se invartea in jurul aeroportului clujean?
Bulgarul Stamen Stanchev, acuzat de spionaj de catre autoritaţile romane, s-a interesat indeaproape de Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, insa documentele care au fost gasite de procurori la locuinta lui nu aveau nici un caracter secret. Conform procurorilor, Stancev folosea un apartament din Bulevardul Magheru pentru intalnirile cu sursele sale, in cadrul carora faceau schimb de informaţii clasificate. In apartamentul bulgarului au fost gasite planşe topografice, documente de privatizare, corespondenţe intre Romania şi Statele Unite, precum şi strategii ale Ministerului Economiei pentru privatizarea unor societaţi. Anchetatorii au detectat in locuinţa acestuia mai multe documente pe suport optic şi de hartie in care este vorba despre planul topografic al Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, insoţit de anexe vizand situaţia generala a acestuia (necesar de investiţii, date referitoare la terminal, numar de angajaţi şi dotare logistica).
Intre Stancev şi Viara Velkova a existat o corespondenţa, din care rezulta intenţia de realizare a unei societaţi mixte formata din Aeroportul Cluj-Napoca şi Heli Air Services. Mai mult, bulgarul a predat organelor de urmarire penala şi o scrisoare de intenţie din partea “Mineralolberatungs unde Service GmbH” catre David Ciceo, director general al Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca. Conform procurorului Ciprian Nastasiu, cel care a instrumentat dosarul bulgarului, “reţeaua lui Stancev a distorsionat grav mediul concurenţial şi a afectat imaginea externa a Romaniei, ba chiar a pus in pericol aderarea la Uniunea Europeana, intrucat au fost incalcate obligaţiile asumate in Capitolul 6 din Tratatul de aderare: “Politica in domeniul concurenţei”.
Bulgarul Stamen Stancev este acuzat ca a organizat şi coordonat un grup care procura de la inalţi funcţionari şi demnitari ai statului (şi ei membri ai acestei reţele) informaţii economice secrete pe care le furniza apoi unor consorţii ce faceau astfel concurenţa neloiala celorlalte firme inscrise la licitaţiile pentru importante contracte cu statul. Din acest grup au mai facut parte Susak Michal (acuzat de spionaj), vicepreşedinte pentru pieţele emergente al companiei Credit Suisse First Boston Europe Londra, in prezent fiind director executiv al fondului de investiţii PPF Investments. Vadim Benyatov Don (acuzat de spionaj) este responsabil, in cadrul Credit Suisse First Boston Europe Londra, pentru problemele privind pieţele de energie emergenta sau in curs de formare. Mucea Mihai Dorinel (tradare prin transmitere de secrete) este fostul adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizare in Industrie din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului. Doncea Mihai Radu (tradare prin transmitere de secrete) a fost consilierul Ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, şi alţi demnitari. Aceasta reţea a ajutat mai multe firme şi consorţii straine pentru obţinerea unor informaţii din interior care sa favorizeze in procesul de privatizare a unor importante societaţi de stat cum ar fi Electrica Muntenia Sud 1, Radiocomunicaţii SA, Poşta Romana, Romtelecom, Petrom.
Mucea şi Donciu scoteau din interiorul celor doua ministere la care lucrau informaţii secrete despre privatizarea unor “obiective strategice”, informaţii “nedestinate publicitaţii”, apoi le transmiteau direct lui Stantchev, lui Mustafa Oral – considerat “canal de legatura” – sau direct unor cetaţeni straini. In general, de la Stantchev, datele despre starea licitaţiilor ajungeau la persoane din strainatate care le foloseau pentru ca firmele pe care le reprezentau sa caştige licitaţiile in vederea consultanţei sau privatizarii. Robert Marius Neagoe, soţul preşedintei Tribunalului Municipiului Bucureşti, Monalisa Neagoe, avea rolul de a promova proiecte ale unor acte elaborate, in aşa fel incat licitaţiile sa fie caştigate de cel care facuse comanda prin Stantchev. Benyatov primea informaţiile şi le furniza, la randul lui, unor firme, concurente inainte, care deveneau asociaţi, pentru a putea caştiga licitaţiile, cu ajutorul ofertelor devenite mai performante cu ajutorul datelor secrete divulgate din interiorul ministerelor.
Stefan Trandafir
