Fără a afirma nevinovăţia inculpaţilor din dosarele de şantaj, este de remarcat un aspect, şi anume uşurinţa cu care se emit mandate de arestare pe numele reprezentanţilor presei.

 

Atacurile la adresa libertăţii de exprimare a presei nu sunt o noutate şi cel mai probabil vor continua indiferent de regimul politic. Cel mai recent caz în care un om de media a fost acuzat de şantaj este cel al patronului OTV, Dan Diaconescu. Realizatorul TV Dan Diaconescu a fost pus oficial sub acuzare, pentru şantaj şi ameninţare directă şi indirectă, şi au primit în dimineată zilei de 23 iunie 2010 mandate de arestare pentru 29 de zile. După trei zile după gratii, Dan Diaconescu a fost eliberat, având în continuare obligaţia de a părăsi ţara şi interdicţia de a vorbi despre caz la televizor. Contactat telefonic, avocatul Gheorghiţă Mateuţ ne-a declarat că realizatorul tv nu are dreptul de a vorbi deloc cu presa desprea caz, nu doar la postul sau de televiziune. Practic este vorba de o interdicţie totală de a face orice fel de declaraţie atât cu privire le temeinicia şi legalitatea măsurilor privative de libertate, cât şi cu privire la probele administrate.

Un alt caz, poate chiar şi mai mediatizat a fost dosarul “Gazeta”. În octombrie 2006, Liviu Man, directorul "Gazeta de Cluj", a fost arestat alături de alţi opt jurnalişti şi directori, sub acuzaţia de şantaj şi constituirea unui grup criminal organizat. Procurorii susţineau că aceştia şantajau politicieni sau afacerişti, în schimbul unor contracte de publicitate. În 2009, finanţatorul clubului de fotbal CFR Cluj, Arpad Paszkany – un afacerist la care preşedintele Traian Băsescu a făcut referire, ulterior, ca fiind "un cetăţean onest" – era trims în judecată, acuzat că ar fi susţinut grupul lui Liviu Man. Pe 16 aprilie 2010, acesta a fost achitat de Tribunalul Cluj.

Unul dintre cele mai sonore cazuri de patron de presă, împotriva căruia sunt aduse acuzaţii penale va continua pe data de 8 iulie la Judecătoria Cluj-Napoca. Dosarul de şantaj în care este implicată conducerea fostului cotidian "Ziua de Iaşi", actualul "Bună Ziua Iaşi", se judecă de cinci ani la Judecătoria Cluj. Patronul ziarului, Florin Ghiocel Asimionesei, şi directorul Alin Tocan sunt acuzaţi că în anii 2000-2004 au şantajat mai mulţi afacerişti şi politicieni pentru a-i obliga să încheie contracte de publicitate. Printre cele 11 persoane care au depus plângere se numără deputatul PNL Relu Fenechiu, fostul deputat Traian Dobre şi omul de afaceri Constantin Şorănescu.

Istoricul procesului la instanţele clujene în 2010

La data de 18.02.2010 judecătorul Aneta Beatrice Birău a întocmit o declaraţie de abţinere de la judecarea cauzei, motivând cererea prin faptul că a pronunţat anterior o hotărâre din care reiese că şi-ar fi exprimat deja anterior părerea cu părivire la soluţia care ar putea fi dată în cauză. Această declaraţie de abţinere a fost ulterior respinsă în data de 01.03.2010. Ulterior, la data de 09.04.2010, ambii inculpaţi au solicitat o cerere de acordare a unui ultim termen de judecată în vederea angajării unui avocat pentru a lua la cunoştiinţă de hotărârea Tribunalului Cluj princ are a fost admis recursul formulat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) – Serviciul Teritorial Cluj împotriva sentinţei penale nr. 212/12.03.2009 pronunţată de Judecătoria Cluj- Napoca şi pentru a-şi organiza apărarea pe fondul cauzei. În 15 aprilie 2010, instanţa considerând cererile de acordare a unui nou termen şi numărul mare de părţi vătămate şi respectiv civile care îşi au domiciliul în Iaşi, Piatra Neamţ, Bacău sau Bucureşti, a decis amânarea până pe data de 27 mai anul curent, cu refacerea citării părţilor. Avocatul Petru Ivaşcu, reprezentantul părţii vătămate Relu Fenechiu şi al părţii civile SC „FENE GRUP” S.A, a cerut instanţei Judecătoriei Cluj-Napoca strigarea cauzei de la ora 11.00, în loc de 09.00, pe motiv că face acestă deplasare de la Bacău. La această cerere a adăugat şi împuternicirea avocaţională. La următorul termen din data de 27 mai 2010, instanţa a adecis o nouă amânare, pe motiv de lipsă de proicedură de citare a grupului de firme „PIETA”. Următorul termen de judecată va avea loc pe data de 8 iulie 2010.

Probele şi puterea lor de a incrimina

Una dintre condiţiile de admisibilitate a unei probe în cadrul unui procesul penal este ca aceasta să fie legal obţinută. Dacă această funcţie nu este îndeplinită, este evident că nu aveam de-a face cu un proces echitabil, în care justiţiabilul să poată spera la o bună înfăptuire a actului de justiţie.

În afară de denunţul penal formulat de primarul Ion Moţ, procurorii îşi susţin acuzarea împotriva patronului OTV şi pe alte probe. În primul rând, este vorba de o casetă video – ridicată de la sediul OTV în timpul percheziţiei efectuate luni – pe care este înregistrat un promo în care Dan Diaconescu anunţa dezvăluiri incendiare despre primarul din Zărand. Ulterior, dezvăluirile nu au mai fost prezentate pe post. Surse judiciare susţin că o echipă de la OTV a realizat materialul jurnalistic anunţat. Alte probe ale procurorilor provin din înregistrările convorbirilor telefonice dispuse în dosar. Surse judiciare susţin că "paranormalul" Doru Pârv l-ar fi sunat, într-o singură zi, de patru ori pe patronul OTV. Acesta nu i-ar fi răspuns şi atunci i-a transmis un mesaj prin intermediul şoferului, spunându-i să fie sunat de Dan Diaconescu pentru a discuta despre primarul din Zărand. După ce a primit mesajul, Dan Diaconescu l-a sunat pe Doru Pârv. Cu toate acestea, primarul Ion Moţ a declarat că nu a vorbit personal şi nici nu l-a văzut niciodată personal pe Dan Diaconescu.

Probele foto-video sunt fără îndoială cele mai frecvent întâlnite, dar acestea sunt şi cele mai nocive vieţii private şi dreptului la liber arbitru. Dacă privim la un caz recent, şi anume al lui Emil Diaconescu, bărbatul care a primit despăgubiri de 490.000 de euro după ce a stat aproape un an în arest preventiv, este uşor de imaginat de ce România este în topul tărilor cu cele mai multe procese pierdute la CEDO.

În rapoartele internaţionale, presa este văzută ca o victimă a autorităţilor, deşi în ultimii ani s-au întregistrat progrese importante în ceea ce priveşte libertatea de exprimare.

Acuzaţii şantaj

Acuzaţii Dan Diaconescu

Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat că ''în perioada iulie – septembrie 2009, inculpatul Diaconescu, atât în mod direct, cât şi prin intermediul inculpatului Pârv, a exercitat acte de ameninţare în scopul de a determina o persoană să dea suma de 200.000 euro pentru a nu dezvălui opiniei publice fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana respectivă, cum ar fi deţinerea unei importante averi nejustificate sau efectuarea de tranzacţii imobiliare ilicite''.

Acuzaţii Asimionesei Ghiocel Florin

Săvârşirea infracţiunii de şantaj, prevăzută şi pedepsită de art.197 alin. 2 Codul Penal, raportat la articolul 13 din Legea nr 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul Penal şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prevăzute şi pedepsite de art. 323 alin. 1 şi 2 din Codul Penal, raportat la art. 17 litera b şi art. 18 alin. 1 din Legea 78/2000, totul cu aplicarea art. 33 lit a din Codul Penal.

Andrei Tomoş

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.