Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen a fost respinsă din nou, arată un anunț de ultimă oră făcut de ministrul de interne al Bulgariei Kalin Stoianov.
Informațiile neoficiale arată că unii oficiali au fost iritați de faptul că cererea Bulgariei și României s-a aflat pe ordinea de zi, mai ales că unul dintre oponenții principali ai primirii României în Schengen, Olanda, nu are încă un guvern funcțional, după ce partidul de extremă dreaptă a lui Geert Wilder a obținut cele mai multe locuri la ultimele alegeri parlamentare.
Parlamentul European ceruse deja încă din decembrie 2018 ca România și Bulgaria să fie cooptate în spațiul Schengen, urmat de Comisia Europeană în noiembrie 2022. Sigur, nu toată lumea în Parlament este de acord, iar Comisia UE nu a făcut decât o recomandare, Comisia fiind în realitate executivul Uniunii. Decizia finală nu îi aparține, așadar, Comisiei, iar Parlamentul UE a făcut la rândul lui doar o recomandare.
Decizia finală le aparține capitalelor țărilor membre ale zonei Schengen, din care fac parte 22 de țări ale UE, dar și Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein.
Promisiunile sunt vechi. Tot în decembrie 2018, simultan cu recomandarea Parlamentului European, președintele de atunci al Comisiei UE, Jean-Claude Juncker, i-a făcut aceeași promisiune Vioricăi Dăncilă, șefa guvernului român la vremea respective.
În afară de Austria, principalul adversar al primirii României rămâne Olanda. În noiembrie 2022 deja, parlamentul olandez a adoptat o rezoluție prin care cerea guvernul premierului Mark Rutte să opună un veto primirii în Schengen a Bulgariei și României, până când vor fi efectuate verificări suplimentare — evidențiind prevalența continuă a corupției și a criminalității organizate în cele două țări.
Schengen are de-a face cu cooperare între justiții
Pentru țările membre în UE, cum sunt România și Bulgaria, Schengen nu are decât o legătură indirectă cu libera circulație a persoanelor, sau cu dreptul de a lucra în alte țări ale UE. România în Schengen sau nu nu schimbă nimic din faptul că românii pot să călătorească, să se instaleze sau să lucreze liber în toate țările UE.
Sigur, rămân întârzierile în transporturile de bunuri la frontiere, însă unul din principalele avantaje al faptului de a fi în Schengen are de-a face mă întâi cu cooperarea între justiții, căci dacă România nu e în Schengen, atunci deciziile tribunalelor de la o țară la alta nu sunt automat respectate.
Intrarea în Schengen este o obligație
Apoi, un lucru deseori ignorat este că în realitate aderarea la Schengen nu este vreun soi de răsplată. Realitatea stă exact pe dos: aderarea la zona Schengen (ca și la Euro) reprezintă o obligație pentru statele membre în UE, iar nu premii de bună purtare. Tratatele UE spun că toate țările membre (cu excepția Irlandei) sunt obligate să adere la Schengen „odată ce îndeplinesc condițiile”; și toate (cu excepția Danemarcei) sunt obligate să treacă la euro „de îndată ce condițiile economice le-o permit”.
Așa încât nu e vorba de un drept neacordat până acum României, ci de o obligație pe care Austria și Olanda consideră că în situația prezentă România nu o poate încă îndeplini. În schimb, toate rapoartele oficiale ale Comisiei Europene și rezoluțiile votate în Parlamentul European arată că România este pregătită să adere la spațiul Schengen.
În afară de beneficiile pentru economie n general, principalul avantaj pentru simplii cetățeni ar fi că n-ar mai sta atunci la cozi la aeroport iar transportatorii n-ar mai pierde zile în șir la granița cu Ungaria sau Bulgaria, întârzieri care se reflectă în costuri mai ridicate pentru bunurile exportate. În schimb, granițele externe ale României vor deveni frontiere Schengen, inclusiv cea cu Republica Moldova.
