ADI, asociere pentru sănătate

Asocierea dintre consiliile judeţene s-a creat pentru a facilita atragerea de fonduri europene nerambursabile, principalii beneficiari fiind Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă (ISU). Din păcate, conform spuselor lui Radu Ţîrle, această asociaţia s-a format mult prea târziu. „Oamenii erau mai preocupaţi de politică şi acum când consilierii judeţeni sunt stabiliţi în funcţie se pot ocupa şi de atragerea de bani europeni. Din păcate din cauza luptelor politice nu s-a pus accent pe accesarea de fonduri europene. Totuşi, este bine că această asocieţia s-a format, chiar şi la doi ani de la integrarea României în spaţiul comunitar”, a declarat Radu Ţîrle, preşedintele consiliului judeţean Bihor. Fondurile disponibile în anul acesta pentru regiunea de Nord-Vest pentru axa prioritară 3.3 sunt în valoare totală de 12 milioane de euro, iar banii destinaţi proiectelor vor fi susţinuţi în proporţie de 75% de către Uniunea Europeană, 13 % de la stat şi 2 % de la administraţiile locale. Banii vor fi folosiţiţi în principal pentru dotarea şi modernizarea ISU. Conform spuselor reprezentanţilor ADI, banii urmează să fie folosiţi pentru achiziţionarea unui elicopter pentru transportul pacienţilor şi un tun cu apă pentru incendii de mari proporţii. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj este şi el un susţinător a menţinerii relaţiilor în cadrul Asociaţiei pentru Dezvoltare Intercomunitară şi crede că se vor asocia şi la altfel de proiecte. „În funcţie de ce fonduri vor fi disponibile vom crea împreună cu partenerii noştri din regiunea nord-vest o serie de proiecte pentru a accesa fonduri din turism, sănătate, protecţie socială, mediu sau alte domenii” a mărturisit Alin Tişe.

Spital de urgenţă?

Pe termen lung autorităţile judeţene din cadrul ADI doresc să colaboreze pentru construcţia unui spital regional de urgenţă, acesta urmând a fi amplasat cel mai probabil în judeţul Cluj. Proiectul este dorit de autorităţile clujene de ceva timp şi anunţat în mai toate campaniile electoralle din ultimul deceniu, însă acesta nu a fost inclus în noul plan pentru bugetul pe 2009 eleborat de Guvernul României. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj încă speră că proiectul spitalului regional de urgenţă va fi introdus în planul de buget al Ministerului Sănătăţii. Autorităţile clujene au cerut astfel ajutorul judeţelor din Nord-Vestul ţării prin cadrul ADI şi acestea s-au arătat dispuse să participe şi ele la construcţia acestui proiect.  

Ajutor pentru comunitate

Bihorenii îşi doresc ca din această colaborare să reuşească să achiziţioneze aparatură pentru spitalul regional Crişana şi să cumpere un elicopter. Motivul invocat de bihoreni este acela de a preîntâmpina situaţiile de urgenţă similare celei petrecute în urmă cu câteva săptămâni, când mai mulţi turişti au rămas blocaţi în staţiunea Stâna de Vale. „Salvarea celor patru turişti care au rămas pe Vîrful Ploieni, în zona Stâna de Vale, era mult mai uşoară cu ajutorul unei elicopter care să intervină în astfel de situaţii de viaţă şi de moarte. De aceea vom face toate demersurile pentru a putea intra în posesia unui asemenea aparat de zbor” a spus Radu Ţîrle. Prin intermediul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor a anunţat că doreşte şi îmbunătăţirea sistemului legislativ pentru a permite o mai uşoară colaborare între judeţe. „Dorim să facem lobby pentru a optimiza legislaţia care să ne permintă o mai uşoară accesare a fondurilor europene pentru a îmbunătăţi sistemul sanitar din judeţele noastre” a declarat Radu Ţîrle. Dacă respectiva asociaţie s-ar fi realizat mai rapid, este foarte probabil ca turnul Bisericii Evenghelice din Bistriţa să fie încă la locul lui, după cum afirmă Liviu Mihai Rusu, preşedintele CJ Bistriţa-Năsăud. „ Dacă anul trecut beneficiam de aparatură modernă, puteam să avem şi astăzi turn la Biserica Evanghelică din Bistriţa. Chiar şi aşa, această asociere nu poate decât să facă bine pentru locuitorii din Bistriţa-Năsăud” a spus Liviu Mihai Rusu. La fel şi preşedintele CJ Sălaj, Tiberiu Marc consideră că asocierea dintre cele şapte judeţe va putea favoriza mult mai uşor accesarea de fonduri europene, decât dacă fiecare judeţ ar fi participat individual. „Vrem ca această colaborare să existe şi pe viitor şi am stabilit că odată la două luni ne vom întîlni pentru a stabili care sunt domeniile prioritare pentru care vom depune proiecte de finanţare din fonduri UE”, a mărturisit Tiberiu Marc. Marc regretă şi el că asociaţia nu s-a constituit mai devreme, fiind conştient că regiunea de nord-vest ar fi avut o dezvoltare mult mai rapidă.

„Toate judeţele din această asociaţie vor participa în egală măsură la proiecte şi vor beneficia în egală măsură de facilităţile obţinute”, a declarat Alin Tişe. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a declarat, de asemenea, că în România mai există o singură organizaţiei de acest fel, respectiva asociaţie fiind constituită din judeţele din centrul ţării. Tişe a explicat că în urma accesării de fonduri europene pe axa 3.3 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă va putea acţiona mult mai rapid în situaţii critice, persoanele vătămate putând fi mult mai rapid salvate şi transportate la cel mai rapid punct de prim ajutor.

Spitalul regional de urgenţă este un proiect susţinut de toţi liderii politici clujeni, în campaniile electorale de anul trecut spitalul fiind pe primele locuri în cadrul promisiunilor candidaţilor pentru un post în administraţia locală sau centrală. Mai mult decât atât, odată cu obţinerea postului de premier de către Emil Boc, acesta a promis că va face toate demersurile pentru ca respectivul obiectiv de investiţii să fie realizat în cel mai scurt timp posibil. Chiar şi aşa, Irinel Popescu, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a afirmat că în buget nu sunt prevăzuţi bani pentru niciunul dintre spitalele regionale care urmează să se realizeze. În cazul în care spitalul de urgenţă de la Cluj va fi realizat, unitatea medicală va acoperi cazurile de urgenţă grave din tot nord-vestul Romîniei. Amplasarea spitalului a fost disputată îndelung, iar ultima locaţie vehiculată a fost Floreşti. Amânarea proiectului spitalului de urgenţă este datorată şi costurilor ridicate ale acestui obiectiv, care se ridică la peste 1 miliard de euro.

Tiberiu Hrihorciuc