Adina Lupea, judecător la Curtea de Apel Cluj, spune că nu mai apucă încă o toamnă în funcția de judecător dacă nu se modifică condițiile de pensionare pentru magistrați.

”Ma gandesc ca sunt ultimele sedinte de toamna…ca nu voi mai apuca o toamna in instanta…Asta daca nu se modifica in 10 luni nimic din conditiile de pensionare in vigoare. In 21 octombrie ma gandeam ca e ultimul octombrie…Apoi vine ultimul noiembrie in care conduc o sedinta.Mai am framantari. Mai am dosare care ma urmaresc noaptea, mai am intrebari, mai am dileme…mai am solutii care imi vin in minte in ultimul moment. Insa ca sa ajung in acest punct, eu si in timpul liber rememorez dosarul, concluziile, fata oamenilor, argumentele. Mai am dimineti in care ma trezesc cu un nod in gat zicand: ” Azi trebuie sa ne pronuntam!” Dosarele nu ne ies din cap cand parasim incinta. Raman parte din viata si gandurile noastre.Un soi de armata. Un soi de-a joaca cu destinul, cu Dumnezeu, cu tine insati, un mic Dumnezeu pe pamant, mai ales daca esti la o curte de apel sau la instanta suprema unde scrii aproape mereu la final: „Definitiva. Pronuntata in sedinta publica!”

Nu stiu cati oameni am trimis dupa gratii, cum nu stiu nici pe cati i-am achitat in ultimul moment. Nu stiu cate arestari am dispus si pe cati am pus in libertate.Nu stiu cator mii de oameni le-am schimbat destinul. Niciunul dintre noi nu cred ca are o astfel de evidenta.Dar stiu ca am pus suflet in fiecare caz, stiu ca m-am gandit de fiecare data la fiecare parte care mi-a fost in fata, nu de putine ori am incercat sa ma pun in papucii lor, am fost uneori dura, alteori blanda, am incercat sa fac dreptate, atata vreme si in ce limite legea permitea.

Am avut de curand un dosar care m-a macinat. Nu am dormit cateva nopti, ma trezeam dimineata cu ganduri amestecate, cu inima stransa si nu de putine ori m-am rugat: ” Da-mi mintea de pe urma. Da-mi inspiratia de pe urma. Nu ma lasa sa gresesc!” Pentru ca sunt multe dosare in care intrevezi solutia si multe sunt si cele in care pana in ultimul moment te intrebi ce sa faci.

Am iubit si cred ca inca iubesc ceea ce fac, insa prea multele reforme ma fac sa ma gandesc la retragere. O simt asa, ca pe un punct final, nu numai al bataliilor in instanta, ci si in cele cu sistemul cu care nu de putine ori m-am luptat, incercand sa schimb ce mi se parea gresit. Poate nu era gresit, dar asa simteam.

Nu gasesc o formula de final a acestui mesaj, decat ca mult a fost, putin a mai ramas. E ultima toamna a justitiei mele si urmeaza ultima iarna iar apoi ultima primavara.Sunt convinsa ca dupa, Dumnezeu are cu mine alte planuri.Ramaneti aproape pentru ultima calatorie!”, a postat pe contul de Facebook magistratul clujean.

4 COMENTARII

  1. Catre calin stan;IDIOTULE.Cand au intrat jidanii peste Romania cu bagajele lor cu tot,in primul rand aveau in boccelele lor lucii de mizerie un Catalog de legi pe care sa le aplice romanilor si sa-i ingenunche.Jidanii au in spatele lor zidul de protectie invizibil al bancherilor Cahalului,carora le dau zeciuiala din veniturile lor.Cahalul jidanilor cazari se pare ca are fonduri uriase cu care loveste lumea,prin razboaie,revolutii si mai nou prin virusi.

  2. Nu este ușor dar pana sa ajunga probele in instanta oare cine lucra la ele, oare acestei persoane nu-i este greu, oare el nu are frământări, oare el nu are familie ,oare el nu numara lunile anului, anii grei asternuti peste capul lui, oare el nu poarta dosarele dupa cap , oare el nu a executat mandate ,în care lua oamenii de langa familiei, oare cum s-a simțit, acest om este polițistul de judiciar care face aceste lucruri cu un sfert salariu fata de un judecător, de luat aminte!!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here