Traseul Autostrăzii Transilvania ar putea fi inclus într-un coridor
pan-european finanţat de UE
Ministerul Transporturilor ar putea rezilia contractul cu Bechtel în eventualitatea în care UE ar aproba finanţarea coridorului N-S
Fostul Guvern (PSD) a acordat contractul pentru Autostrada Transilvania fără licitaţie companiei Bechtel
În urmă cu trei luni, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, împreună cu omologii săi din Slovacia, Polonia, Ungaria şi Lituania au semnat un acord de înfiinţare a unui nou coridor paneuropean N-S, pe care l-au depus la Comisia Europeană. Surpriza o constituie faptul că, pe teritoriul României, acest coridor include tocmai traseul Autostrăzii Transilvania, dar şi cel al autostrăzii Bucureşti – Braşov. “Vreau ca Autostrada să fie acceptată în reţeaua europeană TEN. Există, în acest moment, un proiect promovat de ţările baltice, prin care se încearcă crearea unui culoar de transport European Nord Sud, care să tranziteze exclusiv ţări membre ale UE. România susţine acest demers, pentru că, prin acceptarea acestuia, Autostrada Transilvania ar intra în viitorul traseu care va lega Polonia – Slovacia – Ungaria, va intra în România pe la Borş şi va urma traseul Autostrăzii Transilvania către Bulgaria şi Grecia. În acest fel, lucrările la Autostrada Transilvania ar putea intra în finanţare din bani publici europeni”, a declarat Ministrul Orban pentru România Liberă. Acesta a comunicat, pentru aceeaşi sursă, că poate renunţa la serviciile americanilor de la Bechtel,deoarece “contractul prevede clauze de reziliere în situaţia în care proiectul nu mai are finanţare”. “Îl declarăm fără finanţare, reziliem cu americanii şi reluăm licitaţiile pe bani europeni, cu alţi constructori”, a explicat ministrul Transporturilor. Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a declarat la Cluj încă din luna iunie că are în plan introducerea Autostrăzii Transilvania ca obiectiv de investiţii în categoria celor finanţate din bani europeni.
Contractul pentru ceea ce se doreşte a fi cea mai lungă autostradă din România a fost semnat la sfârşitul anului 2003. În vara anului 2004, fostul premier, Adrian Năstase, a inaugurat lucrările, dar deoarece opoziţia de atunci a considerat că investiţia este prea mare, lucrările au fost sistate pentru renegocierea contractului. Astfel, preţul a crescut de la 2,4 miliarde de euro la peste 5 de miliarde de euro. În vara anului 2006 lucrările au fost reluate, iar până la sfârşitul acestui an compania Bechtel – în urma presiunilor făcute de guvern – s-a angajat în terminarea primilor 25 de kilometri de autostradă, în sectorul clujean 2B. Conform proiectului, Autostrada Transilvania (415 km) parcurge ruta de nord-vest, de la Braşov până la Oradea, la graniţa cu Ungaria şi va trece prin Braşov, Făgăraş, Sighişoara, Târgu -Mureş, Cluj- Napoca şi Oradea. Contractul de proiectare şi execuţie a lucrărilor a fost semnat în decembrie 2003 între Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi Bechtel International (USA). În februarie 2006, în urma renegocierii contractului, a fost prelungit termenul de finalizare din decembrie 2012 pentru decembrie 2013. Proiectul este împărţit în opt tronsoane. În iunie 2004 lucrările au fost demarate simultan pe două dintre acestea – 2B Câmpia Turzii – Cluj Vest (Gilău) şi 3C Suplacu de Barcău – Borş.
Contractul pentru ceea ce se doreşte a fi cea mai lungă autostradă din România a fost semnat la sfârşitul anului 2003. În vara anului 2004, fostul premier, Adrian Năstase, a inaugurat lucrările, dar deoarece opoziţia de atunci a considerat că investiţia este prea mare, lucrările au fost sistate pentru renegocierea contractului. Astfel, preţul a crescut de la 2,4 miliarde de euro la peste 5 de miliarde de euro. În vara anului 2006 lucrările au fost reluate, iar până la sfârşitul acestui an compania Bechtel – în urma presiunilor făcute de guvern – s-a angajat în terminarea primilor 25 de kilometri de autostradă, în sectorul clujean 2B. Conform proiectului, Autostrada Transilvania (415 km) parcurge ruta de nord-vest, de la Braşov până la Oradea, la graniţa cu Ungaria şi va trece prin Braşov, Făgăraş, Sighişoara, Târgu -Mureş, Cluj- Napoca şi Oradea. Contractul de proiectare şi execuţie a lucrărilor a fost semnat în decembrie 2003 între Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi Bechtel International (USA). În februarie 2006, în urma renegocierii contractului, a fost prelungit termenul de finalizare din decembrie 2012 pentru decembrie 2013. Proiectul este împărţit în opt tronsoane. În iunie 2004 lucrările au fost demarate simultan pe două dintre acestea – 2B Câmpia Turzii – Cluj Vest (Gilău) şi 3C Suplacu de Barcău – Borş.
Adina Fartuşnic
