Guvernul a hotărât, la sfârșitul săptămânii trecute, ca Direcția Regională a Finanţelor Publice să rămână la Cluj, iar la Oradea să se deschidă un centru zonal de control, care să supravegheze afacerile din zona Clujului. În ciuda faptului că pentru clujeni nu părea nimeni dispus să intre în luptă, Clujul a avut noroc cu statistica, deoarece Ponta a hotărât ca administraţia fiscală regională să fie în cel mai mare oraş, care are cel mai mare număr de contribuabili.
Un blogger lansează zvonul
Informaţia potrivit căreia Oradea ar urma să preia Direcţia Regională a Finanţelor a apărut pe blogul economistului Lucian Fanea. “În ultimele 2 zile circulă vestea că odată cu Regionalizarea se va muta la Oradea (era şi Satu-Mare în calcul dar s-a renunţat) Direcţia Regională a Finanţelor, care până în acest moment era în Cluj. …Acest transfer la Oradea a fost deja anunţat se pare directorilor din Finanţe şi în proporţie de 85% lucrurile sunt deja stabilite”, scrie Lucian Fanea.
Micile războaie locale ale regionalizării au drept miză dirijarea fluxurilor de bani şi controlul instituţiilor regionale. Stabilirea guvernatorilor de regiune si a capitalelor regiunilor este punctul sensibil care a starnit deja reacții si contre publice intre liderii locali ai PSD si PNL. Din păcate, modul în care decurge restructurarea ANAF dovedeşte încă o dată că toata tevatura cu regionalizarea este doar un act politic, care nu se bazează pe studii de impact şi dezbateri publice. Ca dovadă, doi reprezentanţi ai puterii de la Cluj dau declaraţii trunchiate în ceea privește consecințele restructurării ANAF pentru Cluj.
Liderul PSD Cluj, Remus Lăpuşan, susţine că sediul Direcției Regionale a Finanţelor va fi la Cluj, justificându-şi afirmaţia prin faptul că „ponderea județului Cluj în volumul colectărilor de taxe la nivel național este una mare, locul trei pe țară, numărul contribuabililor care sunt în administrare la Cluj este de 205.000, dintre care 55.500 sunt persoane juridice. Clujul este un pol de dezvoltare economică cu numeroase investiții străine în ultimii ani, de asemenea, avem avantajul unui personal specializat în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Cluj. De asemenea, între 2008 și 2012 au fost colectați anual între 800 milioane și 1,2 miliarde euro, în 2012 fiind colectați 850 milioane euro, o sumă consistentă pentru județul Cluj“.
Pe de altă parte, președintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a confirmat zvonul că o structura regională de control, care va cuprinde Garda Financiară, Vama şi alte structuri va avea sediul la Oradea. “Va fi un fel de Direcţie Regională Antifraudă. Am auzit că sunt vorbe să aibă sediul la Oradea. E o structură care va ţine de ANAF. Se vor cumula mai multe structuri în subordinea noi direcţii, care are mari şanse sa fie la Oradea. Toţi banii se vor colecta în continuare la Cluj”, declară Horea Uioreanu.
Pâinea la Cluj, cuțitul la Oradea
Conform lui Gligor Gavriș, purtătorul de cuvânt al Direcției de Finanțe Cluj, se pare că fiecare din cei doi lideri știa câte ceva din ceea ce urma să se hotărască la București. Intenția celor de la centru de a separa sediile direcțiilor de finanțe de corpul de control pare una corectă. Astfel, orașele în care își vor avea sediul direcțiile generale regionale ale finanțelor publice sunt Iași, Galați, Ploiești, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, Brasov, București. ” Stabilirea sediilor regionale s-a realizat pe baza deciziei Guvernului României. Propunerile au fost în favoarea municipiilor cu pondere economică semnificativă și în care nivelul realizat al veniturilor bugetare și numărul de contribuabili sunt ridicate”, se arată în comunicatul de presă.
Pe de altă parte, sediile structurilor regionale antifraudă au fost stabilite la Suceava, Constanța, Alexandria, Targu-Jiu, Deva, Oradea, Sibiu, București, acolo unde există risc ridicat de evaziune fiscală sau în zonele limitrofe. „În ceea ce priveşte realocarea resurselor umane, modelul de organizare creat permite redistribuirea personalului între diversele structuri de administrare fiscală şi vamală, în favoarea domeniilor deficitare (control, tehnologia informaţiei, juridic, birourile vamale de frontieră externă în UE), precum şi introducerea componentei antifraudă. Aceasta din urmă va beneficia, prin realocarea posturilor, de resurse umane suficiente şi foarte atent selectate pe criterii de profesionalism şi integritate, în aşa fel încât să înregistreze rezultate bune în prevenirea şi combaterea evaziunii şi a fraudei fiscale şi vamale”, se afirmă în comunicatul de presă al Direcției de Finanțe Cluj.
Oglindă, oglinjoară, care-i mai frumoasă-n ţară
Între Oradea şi Cluj există un război al orgoliilor, dar mai ales un război pentru controlul unor zone de influență a puterii şi a fluxurilor de bani. Acest război este, însă, inegal, deoarece PNL Bihor are un guvern de partea sa, pe când Clujul are un primar indezirabil pentru actuala putere. Astfel, de curând, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor şi al organizaţiei judeţene a PNL, Cornel Popa, a depus un proiect de regionalizare în care propunea înfiinţarea a zece regiuni, printre care Crişana, cu centrul la Oradea, formată din judeţele Bihor, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş. Clujul ar fi urmat să fie capitala regiunii Transilvania, care să cuprindă județele Alba, Bistriţa Năsăud şi Mureş. Oradea a încercat să aducă acasă și Inspectoratul de Stat în Construcții pentru Regiunea de Nord-Vest. Pentru reușita acestui demers lucrurile ajunseseră destul de departe, Sediul ISC Nord-Vest fiind stabilit la Oradea încă de la înfiinţarea instituţiei, în timpul guvernării Năstase, iar bihoreanul Lucian Chindlea a fost primul inspector şef. În 2009, funcția de director al ISC a fost atribuită lui Cosmin Rus, apropiat al lui Emil Boc, pentru ca din 2012 să revină la conducere Lucian Chindlea. Dacă în cazul ISC bătălia s-a purtat la nivelul conducerii, pentru Direcția Regională Vamală câștigătorii deplini au fost bihorenii, care au reușit să păstreze definitiv sediul acesteia în Oradea.
Crina Crainic
