Administraţia locală în 2014: anul eşecurilor pe bani europeni

Consiliul Judeţean Cluj şi Primăria Cluj-Napoca au ”moştenit” de la anul 2013 o serie de proiecte pe care au promis că le finalizează sau cel puţin le vor duce la un pas de inaugurare în anul care se încheie. În cazul unor proiecte mari de infrastructură, care vor schimba viaţa clujenilor, aceste intenţii nu au fost onorate nici în 2014.

Astfel, Consiliul Judeţean a fost nevoit să amâne pentru încă un an implementarea sistemului de management integrat al deşeurilor şi să schimbe contractorul pentru modernizarea drumurilor judeţene. Primăria a pariat pe mobilitatea clujenilor, dar nici proiectul de ticketing, nici cel de bike sharing nu au fost gata anul acesta.

Consiliul Judeţean, un an ” de foc”

Consiliul Judeţean Cluj a trecut printr-o serie de schimbări, fiind cu totul „înnoit” la debutul lui 2015. Preşedintele Horea Uioreanu a demisionat, urmat de o pleiadă de consilieri judeţeni şi funcţionari ai instituţiei, din care trebuie menţionaţi consilierul PNL Răzvan Pop, respectiv Simona Tatomir, director executiv, şi Sanda Oltean, arhitectul judeţului.

Una din realizările instituţiei, în scurta conducere a lui Mihai Seplecan, este finalizarea drumului de la Fizeşu Gherlii, pentru care oamenii au ieşit în stradă. În schimb, anul a fost marcat de rapoarte şi expertize care au scos la lumină nereguli la proiectele pentru Aeroportul Internaţional Cluj, sistemul de management al deşeurilor sau Clujana, precum şi de rezilierea unui contract major pentru judeţ, cel de modernizare a drumurilor.

Centrul de managementul deşeurilor, soartă întortocheată

În luna decembrie, Consiliul Județean Cluj a obținut prelungirea duratei de implementare a proiectului de management integrat al deșeurilor, până la finalul anului 2015. Proiectul, de anvergură pentru județul Cluj, și absolut necesar, în lumina prevederilor legislative impuse de Uniunea Europeană, s-a poticnit la fiecare pas și chiar a fost subiectul unor controverse între diferite societăți și administrația județeană.

Poate cel mai controversat dintre contractele care trebuie prelungite de către Consiliul Județean Cluj este cel privind construirea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor. Consiliul Judeţean Cluj a contractat mai multe companii în cadrul acestui proiect. Licitaţia a fost câştigată de asocierea formată din S.C. Confort S.A., Atzwanger Spa, S.C. Ladurner Impianti S.R.L. şi S.C. Vel Service S.A., prima din acestea fiind în insolvenţă, astfel că Atzwanger a preluat conducerea asocierii.

CJ a vrut să rezilieze contractul pentru construirea Centrului de Deşeuri, în urma unei înştiinţări trimise societăţii Atzwanger. Decizia a fost luată în urma unei expertize făcută publică în vara acestui an şi a imposibilităţii companiei de a remedia problemele semnalate de CJ. Astfel, administraţia judeţeană ar prefera să organizeze o nouă licitaţie în timp util pentru a nu pierde finanţarea europeană. Consiliul Județean Cluj chiar va posta pe SEAP un anunț pentru reluarea licitației de construire a centrului, licitație care ar trebui să se desfășoare în următoarele săptămâni.

Modernizarea drumurilor judeţene, pasată la RAADPP

În anul 2011 KIAT a promis că face 423 km de drumuri contra unei sume de 280 de milioane de lei, dar nici un tronson de drum nu a fost inaugurat. În luna mai, contractul cu KIAT a fost reziliat pe cale amiabilă, dar, cu toate acestea, s-a lăsat cu scandal. Consiliul Județean (CJ) Cluj a reproșat liderului consorțiului care a câștigat licitația de modernizare a drumurilor judeţene întârzieri la graficul de execuție a lucrărilor, nerecuperarea decalajului, după notificarea acestuia de către direcția subordonată a forului județean, dar și încălcarea altor prevederi din contract. KIAT, în schimb, susţine că motivul real al încetării acestui acord îl reprezintă neplata lucrărilor executate, lucrări verificate și recepționate calitativ de reprezentații CJ Cluj și invocarea de către Consiliul Județean Cluj în toată această perioadă a inexistenței fondurilor alocate derulării acestor contracte.

Primăria, sub zodia amânărilor

În ianuarie, primarul Emil Boc, alături de viceprimarii Horvath Anna şi Gheorghe Şurubaru, a anunţat lista de obiective pentru anul 2014 ale Primăriei Cluj-Napoca. Printre acestea se numără mai multe proiecte care trebuiau să fie finalizate încă de anul trecut, sau chiar din 2012. Unele nu au reuşit nici în 2014 să se vadă cu panglica tăiată.

Totuşi, primarul a jucat handbal în noua Sală Polivalentă, declarată prioritate la începutul acestui an, iar cele 50 de autobuze noi pentru Compania de Transport Public au început să gareze în curtea fostului RATUC. Anul viitor mai rămân de pe lista din ianuarie câteva parkinguri, Centrul Cultural Transilvania, dar şi baza sportivă din Parcul Tineretului.

Bike sharing fără ”căi de rulare”

În 2012, Primăria Cluj Napoca a atribuit un contract de peste 2,6 milioane de euro pentru construirea unui proiect de Bike Sharing – piste de biciclete, staţii de închiriat şi biciclete – asocierii dintre firmele Viacor Engineering, din Bucureşti, şi Rico, din Constanţa. În momentul de faţă, proiectul este blocat la stadiul realizării pistelor de biciclete, planul fiind unul care nu poate fi viabil situaţiei reale din teren.

La sfârşitul lunii iulie 2014, contractul pentru administrarea sistemului de bike sharing a fost atribuit Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca. În aceste condiții, Wind Technologies, a depus o contestaţiei, iar CNSC a hotărât anularea raportului procedurii şi reevaluarea ofertelor. Primăria a declarat neconformă şi a respins oferta RADP, declarând câştigătoarea firma Wind Technologies.

Cu toate acestea, pistele sunt departe de a fi funcţionale, iar proiectul are nevoie de lucrări suplimentare până a putea fi utilizat, fapt pentru care recent administraţia locală a atribuit contractul  de lucrări suplimentare în vederea finalizării proiectului Bike Sharing ”reţea de staţii self service de închiriere de biciclete”, în valoare de 1.491.863 de lei, firmei CEZIANA STAR S.R.L din Baia de Arieş, judeţul Alba.

Ticketing modern, după rodarea noilor autobuze

Investiţia pentru sistemul modern de ticketing, tot pe bani europeni, are o valoare de aproximativ 40 de milioane de lei. În cadrul proiectului se vor monta 87 de automate de bilete, locaţii speciale de eliberare a abonamentelor,  dar se va construi şi un sediu de management al proiectului. Primăria anunţa că până la sfârşitul acestui an ne vom plimba cu bilete electronice cu tarif orar, dar proiectul a întâmpinat o serie de dificultăţi.

Directorul tehnic al Primăriei Virgil Poruțiu a precizat la începutul lunii decembrie că în prezent programul care trebuie să ”coordoneze” sistemul de ticketing este încă în testare. CS Vision este compania omului de afaceri Cristian Bagiu care se va ocupa de aspectul ”soft” al acestui proiect pe fonduri europene. Problemele apărute până acum la acest departament nu se limitează la întârzierea predării softului, ci există și echipamente care nu au fost încă livrate, iar amplasarea celor existente a întâlnit dificultăți în teren. În speță, avizele de la Electrica și acordurile asociațiilor de proprietari ale imobilelor unde trebuiau instalate acestea au întârziat mai mult decât se așteptau cei de la Primărie. Edilul Emil Boc a precizat că acest proiect va fi gata în anul 2015, dar nu a putut să dea un termen mai clar.