Institutul pentru Politici Publice a realizat un raport despre transparenta institutionala în administratia publica din tara. Studiul a monitorizat 65 de primarii din orase si municipii, printre care si cea din Cluj-Napoca, unde a urmarit modul de implementare a legilor 544/2001 si 52/2003, care reglementeaza accesul la informatiile de interes public, alaturi de mediatizarea hotarârilor luate de Consiliile Locale. IPP atrage atentia asupra modului în care a fost implementa legii 52/2003.
Datele referitoare la Cluj-Napoca ce apar în raportul IPP au un caracter predominant critic. Astfel, în raport se arata ca numarul proiectelor de hotarâri ale Consiliului Local lansate spre dezbatere publica este mai mare decât numarul hotarârilor adoptate. Iar de-a lungul perioadei 2004-2007, primariei Cluj-Napoca i-au fost intentate noua procese pentru încalcarea prevederilor legale cu privire la liberul acces la informatie, situându-se pe locul trei în topul realizat de catre IPP. Prin urmare, în aceeasi perioada, primaria din Galati a fost chemata în instanta de 19 ori, cea mai eficienta primarie fiind cea din Zalau, care a fost data în judecata doar o singura data pentru încalcarea prevederilor legale cu privire la liberul acces la informatie. În cazul primariei Cluj-Napoca, ,,IPP doreste sa atraga atentia asupra modului extrem de superficial în care responsabilul cu întocmirea raportului privind aplicarea legii nr. 52/2003 întelege sa exprime informatiile mai sus mentionate. Acest raport consultat pe adresa de internet a primariei apreciaza ca numarul de proiecte prezentate public este …‹‹peste 1000››. Inexactitatea unui astfel de raspuns surprinde în conditiile în care consideram ca ar trebui sa existe o situatie numerica exacta a acestor proiecte de hotarâre, cu atât mai mult cu cât acestea ar trebui aduse la cunostinta cetatenilor”, se arata în raportul IPP.
IPP mai semnaleaza ca practica institu?ionala este marcata de consemnarea numelor consilierilor doar în cazul în care acestia voteaza “împotriva” sau “se ab?in”. Exista de asemenea si un numar de 5 primarii în care se noteaza doar numarul de voturi exprimate nu si numele persoanelor care au votat, indiferent daca acestea au votat “împotriva” ori s-au ab?inut. Printre aceste primarii se numara si Cluj-Napoca, alaturi de Gherla.
Reprosuri
Studiul realizat de catre Institutul pentru Politici Publice atrage atentia asupra mai multor aspecte. Dupa ce au fost analizate raspunsurile oferite de primarii la solicitarile adresate de IPP, privind liberul acces la informatiile de interes public, precum si paginile de internet ale acestor primarii, s-a constatat ca exista un grad înalt de superficialitate din partea autoritatilor locale în aplicarea principiilor transparentei institutionale. Astfel un numar de 22 de primarii au fost date în judecata pentru ca nu au respectat prevederile legale privind termenul legal admis de catre legea nr. 544/2001 pentru a raspunde unor solicitari de interes public. Un alt repros adus administratiilor locale este practicarea de preturi exorbitante pentru serviciile de copiere ale documentelor de interes public cerute primariilor monitorizate. „Mentionam cazul Primariei Municipiului Bucuresti care a cerut pretul de aproape un leu pe pagina xeroxata, desi ar fi putut pune la dispozitia IPP documentele cerute si în format electronic,”se arata pe pagina electronica a IPP. În plus, exista un numar destul de mare de primarii de orase care nu au o pagina oficiala de internet, iar cele care au aceasta pagina de internet afiseaza un numar redus de informatii de interes public. Alte neregului gasite sunt adoptarea unor proiecte de hotarâre fara organizarea unor dezbateri publice si consemnarea proceselor verbale ale sedintelor Consiliului Local doar în format de hârtie. Primariile stau prost si la capitolul aplicarii prevederilor legale cu privire la modul de consemnare al voturilor exprimate de consilieri în cadrul sedintelor Consiliului Local.
,,În marea majoritate a cazurilor nu se poate înca vorbi de consemnarea "nominala a votului, pentru fiecare consilier în parte" asa cum prevede legea administratiei publice locale. Practica institutionala din Consiliile locale din Municipii precum Cluj Napoca, Gherla, Giurgiu, Satu Mare sau Tulcea pare a fi aceea de a consemna doar numarul de voturi exprimate de consilieri nu si numele acestora”, se arata pe site-ul IPP. Institutia a mai fost nemultumita si de modul de consemnare a prezentei consilierilor locali la sedintele Consiliilor, consemnând ca guvernarea locala e înca departe de a fi responsabila si transparenta.
De ce?
,,Utilizarea solicitarilor de informa?ii de interes public pe baza legii nr. 544/2001 a avut un dublu scop. În primul rând, testarea directa a transparen?ei institu?ionale prin observarea modului în care primariile raspund sau nu la punctele cuprinse în solicitare. În al doilea rând, s-a urmarit ob?inerea unor informa?ii oficiale, pe baza carora sa se întocmeasca o baza de date statistica care sa fundamenteze analiza IPP. Monitorizarea paginilor de internet ale primariilor a urmarit pe de o parte sa identifice acurate?ea afirma?iilor facute de primarii în raspunsurile oficiale la
solicitari, privind modul în care sunt facute publice dezbaterile din cadrul
Consiliului Local, hotarârile acestuia precum si minutele sedin?elor Consiliului Local, prin confruntarea acestor raspunsuri cu realita?ile observate pe paginile de internet ale respectivelor primarii. Pe de alta parte, monitorizarea paginilor de internet a urmarit evaluarea usurin?ei cu care informa?iile de interes public legate de activitatea consiliului local pot fi accesate de ceta?eni”, se arata în raportul IPP.
Legea nr. 544/2001
Art. 5.
(1) Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele informatii de interes public:
a) actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice;
b) structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice;
c) numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul si bilantul contabil;
f) programele si strategiile proprii;
g) lista cuprinzând documentele de interes public;
h) lista cuprinzând categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice în situatia în care persoana se considera vatamata în privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate.
Legea nr.52/2003
Art. 2.
Principiile care stau la baza prezentei legi sunt urmatoarele:
a) informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmeaza sa fie dezbatute de autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si asupra proiectelor de acte normative;
b) consultarea cetatenilor si a asociatiilor legal constituite, la initiativa autoritatilor publice, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative;
c) participarea activa a cetatenilor la luarea deciziilor administrative si în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, cu respectarea urmatoarelor reguli:
1. sedintele autoritatilor si institutiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice, în conditiile legii;
2. dezbaterile vor fi consemnate si facute publice;
3. minutele acestor sedinte vor fi înregistrate, arhivate si facute publice, în conditiile legii.
Timea Moldovan
