Administraţia locala trage chiulul la Curtea de Apel
Primaria pierde in instanţa in faţa romilor de la Pata Rat
Inca o data, reprezentanţii Primariei Cluj-Napoca nu catadicsesc sa se prezinte la un termen de judecata, chiar daca de data aceasta instituţia era in poziţia de reclamant. Astfel, administraţia locala pierde contestaţia depusa la sancţiunea dictata de CNSC pentru masurile discriminatorii de mutare a comunitaţii de romi care locuiau pe strada Coastei in zona Pata Rat.
Curtea de Apel a respins plangerea pe care Primaria clujeana a facut-o impotriva sancţiunii dictate de Consiliul Naţional de Combatere a Discriminarii (CNCD) pentru evacuarea romilor de pe strada Coastei langa groapa de gunoi de la Pata Rat. La sesizarea Grupului Local al Organizaţiilor Civice (GLOC), care a susţinut ca romii mutaţi au fost izolaţi de ceilalţi cetaţeni, Colegiul Director al CNCD a sancţionat Primaria Cluj-Napoca, la 15 noiembrie 2011, cu amenda de 8.000 de lei şi cu avertisment. CNCD a considerat ca mutarea reprezinta o discriminare şi a recomandat gasirea de soluţii pentru romii evacuaţi. Dupa anunţarea deciziei, Primaria a depus contestaţie in instanţa impotriva acestei sancţiuni. Instanţa a decis, la sfarşitul lunii martie, sa nu mai judece cazul pe fond, deoarece municipalitatea nu a platit taxa de timbru in valoare de 4 lei şi nu a fost reprezentata la termenul de judecata.
Procesele sunt pentru fraieri
Nici macar din poziţia de reclamant, Primaria Cluj-Napoca, care are deja o reputaţie pentru ca nu este reprezentata in instanţa, nu s-a obosit sa respecte condiţiile impuse de Curtea de Apel la primul termen de judecata, şi anume de a achita taxa judiciara de timbru de 4 lei. Instanţa a sancţionat absenţa reprezentantului municipalitaţii la termenul de judecata şi a invocat excepţia netimbrarii acţiunii. Astfel, plangerea a fost respinsa, fara ca litigiul sa mai fie judecat pe fond, iar Primaria Cluj-Napoca a decis sa depuna recurs la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va lua, totuşi, la cunoştinţa faptul ca instituţia nu a fost in stare sa plateasca o simpla taxa de timbru.
Chiar daca a introdus recurs, care se va judeca la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Primaria va trebui sa explice acestei instanţe de ce nu a achitat taxa de timbru.
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminarii a hotarat in luna noiembrie, pe baza unei petiţii inaintate de Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice, sancţionarea Primariei Cluj-Napoca pentru mutarea romilor de pe strada Coastei langa groapa de gunoi de la Pata Rat. Instituţia a primit o amenda contravenţionala de 8.000 de lei şi i s-a recomandat sa rezolve situaţia acestor persoane. Astfel, “in dosarul numarul 145/2011 avand ca petent Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice şi ca reclamat autoritatea publica locala a municipiului Cluj Napoca, prin primar, Colegiul director a constatat, prin unanimitate de voturi, ca mutarea romilor din strada Coastei din municipiul Cluj Napoca la groapa de gunoi din Pata Rat reprezinta fapta de discriminare, conform art. 2 alin. (1), art. 10 lit. h, art. 13 alin. (1) si art. 15 din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicata.
Amendaţi pentru discriminare
Pentru fapta contravenţionala constatata s-a aplicat parţii reclamate amenda contravenţionala in valoare totala de 8.000 lei. Totodata, Colegiul director a recomandat parţii reclamate soluţionarea situaţiei romilor mutaţi in Pata Rat”, arata instituţia pe pagina de internet. Reprezentanţii GLOC au salutat decizia CNCD privind „evacuarile unor familii de etnici romi la groapa de gunoi a Clujului” şi au spus ca, pornind de la aceasta amenda, municipalitatea clujeana ar trebui sa dezvolte proiecte publice care ii privesc pe romii din Pata Rat.
Purtatorul de cuvant al Primariei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, a anunţat ulterior ca municipalitatea va contesta decizia CNCD. „Vom contesta decizia CNCD, pentru nu consideram ca a fost vorba despre discriminare in cazul mutarii familiilor de pe strada Coastei”, a spus Buzatu. In contestaţia depusa de Primarie la Curtea de Apel Cluj, semnata de primarul interimar Radu Moisin in februarie 2012, se arata ca mutarea chiriaşilor de pe strada Coastei nu constituie discriminare şi ca decizia viza reglementarea situaţiei acelor persoane, stabilita printr-o Hotarare de Consiliu Local. Spre deosebire de condiţiile de pe strada Coastei, unde casele improvizate nu dispuneau de un confort minim, cele 40 de locuinţe modulare de la Pata Rat au utilitaţi, apa, curent electric şi lemne de foc, arata contestaţia depusa de Primarie.
Oamenii mutaţi de pe Coastei au incercat in repetate randuri, cu sprijinul GLOC, sa atraga atenţia Primariei asupra situaţiei lor. Aceştia au depus cereri pentru locuinţe sociale, care au fost respinse, au fost prezenţi la şedinţe ale Consiliului Local, pentru a vorbi despre condiţiile precare in care au fost mutaţi, şi au luat parte la proteste in strada, dar deocamdata administraţia locala nu a avut nicio iniţiativa notabila pentru a-i muta din zona toxica de la Pata Rat.
Din centru in ghetou
„Am predat un apartament pe strada Mirajului pentru locul acela. Am amenajat locuinţa, am bagat gaz, am şi buletin pe strada Coastei. Au venit intr-o noapte şi ne-au mutat de acolo”, a povestit un fost locatar de pe Coastei in şedinţa Consiliului Local de anul trecut, in care terenul pe care a locuit comunitatea a fost acordat Mitropoliei pentru construirea unui campus universitar. „Dorim sa gasim o soluţie pentru a oferi acestor persoane condiţii bune de locuit. Mutarea lor langa groapa de gunoi, in condiţiile din noile locuinţe, contravin unor serii de prevederi legale”, a declarat şi Eniko Vincze in faţa aleşilor locali.
Amintim ca in dimineaţa zilei de 17 decembrie 2010, 56 de familii care inchiriau locuinţe sociale pe strada Coastei sau traiau in case improvizate in preajma acestora, au fost evacuate de catre autoritaţile locale. Potrivit gloc.ro, aproximativ 250 de persoane au fost transportate, impreuna cu ceea ce au putut aduna din bunurile lor, in „locuinţele sociale” construite de catre Primaria municipiului Cluj tocmai langa groapa de gunoi şi depozitul de deşeuri chimicale farmaceutice a unei fabrici din oraş. Inştiinţarea oficiala de la Primarie a venit in 14 decembrie, locatarii de pe Coastei fiind anunţaţi ca, daca nu vor sa ramana pe drumuri de sarbatori, trebuie sa semneze cererea pentru locuinţe sociale in termen de doua zile. In ciuda incercarilor de a apela la sprijinul instituţiilor locale abilitate, cetaţenii s-au trezit cu buldozerele in faţa caselor in dimineaţa zilei de 17 decembrie, deşi evacuarile de orice fel sunt interzise prin lege pe toata perioada rece a anului.
Cele 10 case modulare in care au fost obligaţi sa se mute sunt amplasate la o distanţa de circa cinci kilometri de cea mai apropiata staţie de autobus. Acestea cuprind un total de 40 de apartamente, a cate o camera de maximum 18 metri patraţi, şi 10 bai, fiecare sub 6 metri patraţi. Aici locuiesc 241 de persoane, dintre care 139 de adulţi, unii dintre ei avand nevoie de ingrijiri medicale. La mai puţin de o luna de la darea in folosinţa a caselor modulare, “pereţii apartamentelor au inceput sa fie acoperite de igrasie, sub linoleul de plastic se aduna apa din sol, iar tavanul prezinta fisuri prin care patrunde umezeala, ciupercile prinzand deja radacini pe cateva dintre acestea”, arata pagina GLOC. Foştii chiriaşi ai Primariei au depus dosare pentru locuinţe sociale in alte zone ale oraşului, pentru a le fi mai uşor copiilor sa ajunga la şcoala. Acestea, insa, au fost toate declarate neeligibile. Singura şansa a noilor locatari ai caselor modulare de la Pata Rat de a scapa de mediul insalubru este acum intervenţia unor autoritaţi preocupate cu adevarat de dreptul oricarui cetaţean roman la condiţii de locuit decente.
Diana Gabor
BOX
„Şi eu sunt gunoier”
In 23 martie, reprezentanţii GLOC i-au chemat pe clujeni la o manifestare menita sa atraga atenţi asupra comunitaţii de la Pata rat, care va fi afectata de noul proiect de management al deşeurilor. Aceştia au colectat selectiv deşeuri din oraş şi le-au dus la Consiliul Judeţean, intr-un gest simbolic de apreciere a muncii oamenilor din Pata Rat. „La Pata Rat se afla cel mai mare ghetou din Europa din jurul unei gropi de gunoi. 2.000 de oameni traiesc intr-un ansamblu de patru comunitaţi, trei in apropierea rampei, una in rampa. Mulţi dintre aceşti oameni lucreaza in colectarea selectiva a deşeurilor, in condiţii de exploatare extrema, cu girul autoritaţilor şi serviciilor de salubrizare, fara contracte de munca.
Consiliul Judeţean demareaza un proiect de 76 de milioane de euro pentru un Centru Integrat de Management al Deşeurilor. Singura comunitate neintegrata ramane cea de la Pata Rat. Investiţia publica nu a luat intenţionat in calcul modul in care proiectul afecteaza comunitatea de la Pata Rat pe considerentul ca proiectul este unul „tehnic”, nu unul social. In ciuda beneficiilor materiale obţinute, autoritaţile şi firmele de salubrizare nu au recunoscut pana acum rolul pozitiv al acestei comunitaţi in realizarea colectarii selective in beneficiul oraşului Cluj. Este timpul ca noi, clujenii, sa recunoaştem meritele unei munci umile, dar demne, şi efectuata in condiţii extrem de toxice. (…) Autoritaţile trebuie sa implementeze politici publice care sa conduca la desfiinţarea ghetoului şi incluziunea sociala a rezidenţilor din Pata Rat atat pe piaţa muncii cat şi in plan rezidenţial ori educaţional”, arata reprezentanţii GLOC.
