Un clujean s-a săturat de răspunsurile evazive ale Administraţiei Prezidenţiale de fiecare dată când a cerut o atitudine vizavi de problemele cu care s-a confruntat în relaţia cu alte autorităţi ale statului. Acesta i-a scris în mod repetat lui Victor Ponta, şi ulterior, lui Klaus Iohannis, dar când i s-a spus că rolul preşedintelui nu este de mediator, clujeanul a decis că trebuie să îi amintească preşedintelui ce spune Constituţia…în instanţă.
În august 2012, Mircea Crişan a depus un dosar la secţia civilă de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Cluj, cu obiectul obligaţia de a face, în care pârât este Administraţia Prezidenţială. Cetăţeanul din Câmpia Turzii a precizat că este nemulţumit de faptul că a reclamat conducerii executive a statului mai multe aspecte cu care s-a confruntat în relaţia cu alte autorităţi ale statului, solicitându-i preşedintelui Iohannis să procedeze între medierea acestuia, ca membru al societăţii şi statul, reprezentat de Guvernul României.
”Nu mi-am dorit ca acest memoriu să ajungă şi la dumneavoastră, deoarece trebuia rezolvat corespunzător, pe calea administraţiei publice, respectiv de către Guvernul României, căruia cu încredere şi speranţă m-am adresat, repetat, pentru aceleaşi probleme, începând cu luna mai 2012.
De fiecare dată, Guvernul mi-a trimis nişte răspunsuri, demonstrând o crasă lipsă de infracţiune, în a rezolva legal, nişte probleme ivite posibil inerent, în derularea administrării ţării. Dar mai ales o desconsiderare, a nivelului de înţelegere şi percepţie a unui cetăţean, cu drept de vot, contribuabil şi implicat civic, pentru a putea solicita şi primi răspunsuri pertinente, din partea celor abilitaţi.
Pentru a nu fi ”vorbăreţ”, alătur prezentului memoriu, documentele care de aproape trei ani, au circulat de la un cetăţean la puterea executivă şi înapoi, în ritmul unei birocraţi păguboase şi de neacceptat.
Domnule Preşedinte al României, vă solicit să procedaţi la medierea problemelor semnalate, conform art. 80, alin. 2 din Constituţie”, se arată în memoriul transmis preşedintelui Klaus Iohannis.
Nemulţumit de răspuns, clujeanul a dat în judecată Administraţia Prezidenţială
Răspunsul pe care Mircea Croşan l-a primit de la Administraţia Prezidenţială, nu l-a mulţumit pe clujean:
”Vă informăm că, potrivit art. 80, din Constituţia României, alin. 2, Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
Astfel, rolul Preşedintelui, conform prevederilor constituţionale amintite, nu este acela de a media între diferite instituţii şi diferiţi cetăţeni, ci între stat şi societate sau între puterile statului”.
În consecinţă, Mircea Crişan a chemat în judecată Administraţia Prezidenţială, solicitând să oblige pârâtul să îşi îndeplinească funcţia de mediere între stat şi societate, aşa cum prevede Constituţia României la art. 80, alin. 2,
”După un schimb de adrese cu Administraţia Prezidenţială am aflat cu stupoare că eu cetăţeanul care face parte din societatea românească, nu intru în prevederile constituţionale conform art. 80”, motivează clujeanul.
Curtea de Apel a respins cererea
În noiembrie 2015, Curtea de Apel Cluj a respins cererea de chemare în judecată formulată de clujeanul Mircea Crişan, împotriva Administraţiei Prezidenţiale. Clujeanul a făcut recurs împotriva acestei sentinţe, motivând că în răspunsul Administraţiei Prezidenţiale este o contradicţie în exprimare, ”deoarece se neagă rolul de mediere între diferite instituţii şi diferiţi cetăţeni, dar se recunoaşte că medierea se face între stat şi societate, ori instituţiile fac parte din stat, iar subsemnatul din categoria ”diferiţi cetăţeni”, face parte din societate”. Clujeanul arată că potrivit dicţionarului explicativ al limbii române al cuvântului societate prin care se înţelege totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă.
”Menţionez că, acum câteva luni (n.r. anul 2015), Teodor Marieş (revoluţionarul) a fost primit la Preşedintele României pentru mediere (n.r – în cazul clasării dosarului Revoluţiei) şi au fost găsite soluţii şi mijloace pentru redeschiderea dosarului revoluţiei. Chiar şi fără mediere, apreciez că preşedintele folosindu-şi autoritatea morală a funcţiei, era normal să adopte o altă poziţie deoarece nerespectarea legii trebuie să îl privească într-o mare măsură”, se mai arată în motivarea recursului.
Admisibilitatea recursului împotriva deciziei instanţei de apel
Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului, pronunţând următoarea soluţie: ”Raportat la dispoziţiile art. 493 alin. (6) din Codul de procedură civilă, republicat, se apreciază că recursul este admisibil, motiv pentru care completul urmează a se pronunţa în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (7) Cod de procedură civilă, republicat, (urmând a se fixa termen de judecată în şedinţa publică, cu citarea părţilor).
Concret, ”prin încheierea de cameră de consiliu din data de 29 octombrie 2015, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Cluj din data de 9 septembrie 2015, s-s dispus scoaterea dosarului de pe rolul completului iniţial investit şi trimiterea lui în vederea repartizării către un complet din cadru Secţiei a III-a de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Cluj, unde a fost înregistrat dosarul la data de 18 noiembrie 2015.
Prin sentinţa civilă din 26 noiembrie 2015, Curtea de Apel Cluj a respins acţiunea formulată de reclamantul Mircea Crişan, în contradictoriu cu Administraţia Prezidenţială.
Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond, reclamantul Mircea Crişan a formulat recurs, solicitând admiterea recursului şi casarea sentinţei recurate.
În esenţă, recurentul arată că instanţa de fond a reţinut în mod greşit obiectul dedus judecăţii. Astfel, motivând soluţia de respingere a acţiunii, a argumentat faptul că cele patru probleme pe care le-a invocat în cuprinsul petiţiilor formulate nu sunt de competenţa Guvernului. Or, obiectul acţiunii viza o obligaţie de a face medierea.
Intimata, Administraţia Prezidenţială, în calitatea de reprezentată a Preşedintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, a depus întâmpinare la 10.03.2016, prin care a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiată şi menţinerea sentinţei de fond ca legală şi temeinică”, se arată în raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, raportor fiind magistratul-asistent, Mariana Trotea.
Clujeanul îi cere preşedintelui să se ajungă la o înţelegere pe cale amiabilă
După recursul făcut de Mircea Crişan, printr-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui, acesta îi sugerează lui Iohannis să analizeze din nou poziţia privind medierea cu Guvernul.
”Solicitarea medierii avea la bază prevederea art. 80 (2) din Constituţie, dar am primit un răspuns stupefiant cum că eu nu intru în viziunea Dumneavoastră ca făcând parte din societate, în sensul prevederilor articolului menţionat mai sus, aşa cum mi s-a comunicat de către Administraţia Prezidenţială.
Încăpăţânându-mă să mă consider că mai fac parte din societatea românească, m-am adresat cu o plângere la Curtea de Apel Cluj pentru a vă obliga să faceţi medierea. Instanţa Clujeană a respins cererea mea de chemare în judecată, despre care consider că sunteţi la curent.
În prezent, dosarul cauzei este la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmare a cererii mele din 17.12.2015, Pentru informarea Dumneavoastră, poate este superfluu, deoarece cred că cei de la Administraţia Prezidenţială v-au informat despre faptul că în data de 04.04.2016 am răspuns la întâmpinarea depusă la dosar. Am aşteptat termenul de judecată, dar acesta încă nu mi-a fost comunicat, deşi în 23.08.2016 am făcut o sesizare către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în acest sens.
Domnule Preşedinte, vă solicit să reanalizaţi poziţia privind medierea cu Guvernul, spre a nu ajunge să ne judecăm în instanţă. Dacă nu acceptaţi, că propun să mediaţi cu Înalta Curte, să aplice principiul şi cerinţa celerităţii actului de justiţie”, arată Mircea Crişan.
