Marinel Mureșan, bărbatul din Șintereag care în urmă cu 3 ani a fost acuzat de procurorii DIICOT de înșelăciune, acces ilegal la un sistem informatic și transfer neautorizat de date informatice și perturbarea funcționării sistemelor informatice, a fost condamnat în prima instanță, de Tribunalul Maramureș, la 2 ani și 4 luni de închisoare cu suspendare. Pentru acuzația de înșelăciune, bărbatul a fost achitat de instanță, fiindcă procurorii au avut scăpări în rechizitoriu în a preciza cu exactitate când s-a comis această faptă. Sentința nu este definitivă și a fost atacată la Curtea de Apel Cluj, atât de către inculpat, cât și de procurorii DIICOT, dar și de partea civilă din dosar.
Pe 17 august 2020, DIICOT Bistrița-Năsăud anunța că a reținut pentru 24 de ore un bărbat, acuzat de înșelăciune, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice și perturbarea funcționării sistemelor informatice, după ce cu o zi înainte au fost efectuate 4 percheziții domiciliare.
“În cauză s-a reținut faptul că inculpatul a indus în eroare o societate comercială din domeniul asigurărilor, precum și pe administratorul acesteia, cu ocazia înstrăinării, în cursul lunii octombrie 2019, a portofoliului de clienți ai unei alte societăți, a cesionării numerelor de telefon folosite de respectiva societate și a închirierii spațiului în care funcționa societatea, inducând în eroare persoanele vătămate cu suma de 30.000 euro, după care a reluat relațiile cu clientela înstrăinată în mod fraudulos.
Totodată, în perioada 03.05.2020 – 07.08.2020, în mod repetat a accesat fără drept bazele de date ale asiguraților societății victimă, precum și ale unei alte societăți pentru a obține date informatice, cu privire la clienții acestora și scadențarele polițelor de asigurări(esențiale în desfășurarea activității în domeniul asigurărilor).
Începând cu luna aprilie 2020, fără drept, a transferat, bazele de date cu clienții și scadențarele polițelor de asigurări(esențiale în desfășurarea activității în domeniul asigurărilor), ale societății victimă și a accesat conturile părților vătămate, fiind salvate scadențare și generate baze de date într-un calculator al făptuitorului, pentru a fi folosite în vederea încheierii de contracte de asigurări de către inculpat pe altă societate comercială pe care o administra.
În perioada 22-25.06.2020, prin introducerea repetată, fără drept, de parole greșite de acces într-o bază de date, a restricționat accesul în acest sistem a angajaților societății vătămate, ducând la imposibilitatea utilizării sistemului pentru o perioadă de timp, cu scopul de a hărțui și a perturba grav funcționarea sistemelor informatice.
La data de 17.08.2020, procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul SCCO Bistrița-Năsăud au efectuat un număr de 4 percheziții domiciliare, pe raza județului Bistrița-Năsăud, în urma cărora au fost ridicate ridicat mai multe înscrisuri cu valoare probatorie, 2 unități centrale, 4 laptopuri, 3 telefoane mobile, 9 cartele SIM, 3 routere wireless, precum și sume de bani (15.500 de lei și 3.100 de euro)”, arătau la acea vreme procurorii DIICOT.
Inițial, în martie 2021, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud, însă, din motive obiective, judecătorii Secției Penale au fost nevoiți rând pe rând să depună cereri de abținere. Drept urmare, dosarul a fost strămutat spre judecare la Tribunalul Maramureș, unde a fost înregistrat în ianuarie 2022.
Până la comiterea faptelor, Marinel Mureșan a desfăşurat activităţi în domeniul asigurărilor prin intermediul a două societăți pe care le administra, și dând dovadă de abilități în domeniu, și-a dezvoltat un portofoliu foarte bun de clienți – persoane fizice și juridice, atât în județ, cât și în județele învecinate.
La un moment dat a aflat că suferă de o boală gravă, astfel că a lansat zvonul că vrea să-și vândă afacerea și să se retragă din activitate. A ofertat mai multe persoane, dar pentru că cerea 30.000 de euro, nu s-a înghesuit nimeni. Totuși, un fost angajat de-al său, care la acel moment avea mare încredere în el, a acceptat oferta.
Când au încheiat înțelegerea, Mureșan a promis ferm că va înceta activităţile în domeniul asigurărilor, dar a consimțit să-l ajute pe cel căruia îi vânduse afacerea timp de 6 luni, până când acesta va învăţa să desfăşoare activităţile cu baza de date pe care o primea, ce cuprindea clienţii cedaţi de inculpat, acesta din urma asigurându-l că, în cele 6 luni, îşi va recupera investiţia, după care se va retrage definitiv.
Nu a făcut asta, el continuând să acceseze baza de date și după ce noul proprietar al afacerii i-a cerut să se retragă. Ba mai mult, la un moment dat, o parte din portofoliu a fost pe firma fiicei sale. Totodată, Mureșan a păstrat legătura cu foștii săi clienți, care habar nu aveau că el își vânduse afacerea.
Așa a ajuns pe mâna procurorilor și, ceva mai târziu a fost trimis în judecată, ala cum am arătat mai sus, Mureșan fiind acuzat de înșelăciune, acces ilegal la un sistem informatic și transfer neautorizat de date informatice și perturbarea funcționării sistemelor informatice.
La începutul acestui an, instanța a pronunțat și sentința, Mureșan fiind condamnat doar pentru două dintre acuzații: acces ilegal la un sistem informatic și transfer neautorizat de date informatice și perturbarea funcționării sistemelor informatice.
În ceea ce privește acuzația de înșelăciune, judecătorii maramureșeni au decis că fapta nu există.
“În rechizitoriu s-a reținut că inducerea in eroare ar fi avut loc la momentul octombrie 2019, când inculpatul i-ar fi promis părții civile cedarea portofoliului de clienţi al societăţii (…) SRL și cesionarea numerelor de telefon folosite de această societate şi a spaţiului sub formă de comodat, fără însă ca parchetul sa precizeze daca înșelăciunea imputată inculpatului a avut loc cu ocazia încheierii unui contract, la momentul încheierii acestuia sau pe parcursul executării contractului.
În toarte situațiile însă, elementul material al infracțiunii constă într-o acțiune, în faptul comisiv de a prezenta, de a expune, de a înfăţişa ca adevărată o faptă mincinoasă sau ca mincinoasă o faptă adevărată. Este incriminat doar faptul comisiv de prezentare mincinoasa a realității, fie ca acesta a dus la inducerea in eroare, fie că a dus la menținerea unei erori preexistente. Mai mult, specificul acestei infracțiuni este dat de aceea că urmarea ei imediată este dublu condiționată: de rezultatul constând in inducerea în eroare și de producerea unei pagube. Fapta care nu este susceptibilă de a produce vreunul dintre aceste rezultate nu realizează tipicitatea incriminării, nu este prevăzută de legea penală în sensul art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedura penala (…). O vreme inculpatul și-a îndeplinit, în mare parte, obligațiile pe care și le-a asumat la momentul încheierii convenției, respectiv s-a prezentat la societatea de asigurări (…) SRL, a asigurat desfășurarea activității societății pe parcursul a aproximativ 6 luni, nu se poate reține inducerea în eroare, ca element al urmării imediate cerute de dispoziția de incriminare. Așadar, la momentul încheierii contractului, nu se poate reține o inducere în eroare in sensul art. 244 Cod penal.
În ceea ce privește necesionarea posturilor telefonice către partea civilă, în lipsă unui contract cu clauze bine definite, este dificil a se verifica dacă, în lipsa acestei clauze, s-ar fi încheiat sau nu contractul. Se impune a se verifica dacă aceasta clauză a avut caracter determinant la momentul încheierii convenției. Din probele administrate reiese că inculpatul a continuat activitatea în favoarea părții civile pentru o perioadă în care cele două numere de telefon au fost folosite de societatea acesteia, astfel că infracțiunea de înșelăciune nu subzista nici din această perspectivă. Este adevărat că atitudinea inculpatului nu este una de respectare a unei clauze subînțelese, de a nu face concurență persoanei de la care a cumpărat fondul de comerț, însă această nesocotire a contractului reprezintă doar o faptă ilicită contractuala de competenta instanței civile, iar nu o inducere în eroare la momentul încheierii convenției în forma verbală, conform principiului consensualismului. Mai mult, nu s-a făcut nici dovada existentei unor probe care să ateste faptul că, la momentul încheierii convenției, a existat o inducere în eroare cu privire la întinderea fondului de comerț, respectiv a numărului de clienți dintr-o piață extrem de volatilă (aspect pe care partea civilă putea să-l cunoască deoarece activa în domeniul asigurărilor anterior momentului tranzacției). Practic, părțile nu au avut în vedere anumiți clienți, la dosar nu exista o listă, clar determinată, cu persoanele ce făceau obiectul convenției. Cum nu orice încălcare a unui contract atrage incidenta art. 244 Cod penal, in temeiul art. 396 alin. 5 cu trimitere la art. 16 alin. 1 lit. b teza # Cod procedura penala, instanța îl va achita pe inculpatul Mureșan Marinel pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 244 alin.1 Cod penal”, a precizat instanța.
(Va urma)
Liana Mureșan
