Adolescenţii români, printre primii la băut şi la fumat. De ce o iau razna copiii noştri

Adolescenţii români sunt mai vicioşi decât cei europeni, iar o treime din ei se declară dependenţi de nicotină. În acelaşi timp, peste jumătate dintre tinerii români au abuzat de alcool pentru a se distra şi pentru a uita de stres.

Alarmant este că aceştia sunt presaţi de societate pentru o activitate sexuală precoce, pentru un consum timpuriu de alcool, de ţigări sau de droguri, atrage atenţia psihologul Mihai Copăceanu, care a realizat studiul sub coordonarea academicianului Constantin Bălăceanu Stolnici în cadrul Institutului de Antropologie Francisc Rainer. Concret, la cercetare, cea mai amplă realizată vreodată în România cu privire la consumul de alcool, tutun şi droguri în rândul tinerilor români, au participat peste 10.000 de adolescenţi şi câteva mii de părinţi. Aceştia din urmă sunt în situaţia în care nu ştiu cum să reacţioneze în faţa problemelor pe care le au copiii lor. „Viaţa adolescentului român contemporan se desfăşoară mult mai mult timp într-o lume virtuală cu o expunere şi interacţiune nemaiîntâlnite vreodată. Niciodată adolescentul român nu a avut acces la sute şi mii de prieteni online, nu a corespondat printr-un simplu click cu persoane de aceeaşi naţionalitate sau străine de oriunde de pe glob şi niciodată nu a avut atât de facil accesul la substanţe psiho active, de exemplu prin comenzile online.

Acest studiu nu vizează doar aspecte precum protejarea adolescenţilor, necesitatea stopării comerţului online ilegal, ci şi sublinierea unor aspecte psihologice care implică influenţe noi în stadiile de dezvoltare, precum presiunea pentru o activitate sexuală precoce, sau presiunea socială pentru un consum timpuriu de alcool“, spune Mihai Copăceanu.

Cifrele

Astfel, peste jumătate din respondenţi s-au declarat fumători, 20% susţinând că fumează peste 10 ţigări zilnic, şi doar unu din zece adolescenţi a declarat că nu a consumat băuturi alcoolice în ultimul an. „Peste jumătate 52,9% (5.355) dintre respondenţi au declarat că în prezent sunt fumători, iar 2% fumează ţigaretă electronică. Din total, cei mai mulţi au început să fumeze la 14 ani (17,1%), urmaţi de cei care au început la 15 ani (13,1%), la 13 ani (11,4%) şi chiar sub 12 ani (5,9%). Aproape jumătate (48,4%) au spus că părinţii lor fumează“, a declarat autorul cercetării, psihologul Mihai Copăceanu. „Studiul meu confirmă datele pe care România le-a trimis la nivel european publicate în studiul ESPAD (peste 40 de ţări, 90.000 de răspunsuri), şi anume că tinerii români fumează într-un număr ridicat, însă arată că aceştia fumează şi mult mai mult.

Astfel 18,9% au declarat că fumează până la 10 ţigări zilnic şi 4,1% depăşesc peste 20 de ţigări/zi. Avem o medie cu 10 procente peste media studiului ESPAD.  „Consecinţele nu ni le putem decât imagina, dacă la 16 ani tinerii fumează câte 10 ţigări pe zi, peste 10-20 de ani vom avea o generaţie de cancere pulmonare. În fapt, aproape o treime din participanţi au declarat că se consideră dependenţi de nicotină“, a precizat Copăceanu.  

Anturajul, principalul motiv indicat de adolescenţi 

În ceea ce priveşte consumul de alcool, din totalul respondenţilor, doar 11,7% (1.170) au declarat că nu au consumat niciodată băuturi alcoolice în ultimul an, iar peste jumătate au declarat că au început să consume sub 14 ani (55,1%), iar procentul cel mai mare a fost la vârsta de 14 ani (22,9%). În plus, consumul nu este lipsit de consecinte, „aproape 6.000 adolescenţi (59,7%) au traversat situaţii când s-a întâmplat să prezinte dureri de cap, vărsături, greţuri, dureri de stomac după ce au abuzat de alcool, iar 17,7% dintre cei care au consumat prima oară alcool înainte de 15 ani au agresat măcar o dată pe cineva, fiind sub influenţa alcoolului“, a precizat Copăceanu.  Din motivele invocate, pe primul loc este menţionat „să mă distrez“ (57,7%), urmat de socializare (10,6%) şi „să uit de probleme“ (6,5%). Adolescenţii au vorbit însă despre cât de mult a contat anturajul în începutul acestor vicii.

„Anturajul contează, ştii de ce? Pentru că prima ţigară mereu «se poşteşte» alături de ceilalţi prieteni la o vârstă de 12, 13 ani“, spune un tânăr. „Am băut prima dată la 13 ani, eram la majoratul surorii mele. Pot să zic că m-au influenţat băieţii care erau la majorat, toţi erau majori. Am băut să nu fiu mai prejos. «Hai şi tu, mai bea o ţâră». Mi-au dat vodka şi Jager până când am vomitat“, a povestit un altul.

Un adolescent din cinci îşi începe viaţa sexuală la 15 ani sau mai devreme În ceea ce priveşte viaţa sexuală, cifrele arată că aproape 40% din adolescenţi şi-au început viaţa sexuală la 16 ani şi 21,8% la 15 şi sub 15 ani. În plus, chiar dacă riscul contactării unei boli cu transmitere sexuală e menţionat de 38% din respondenţi, 29,5% din tineri au declarat că nu au folosit prezervativul la primul contact sexual, iar 45,9% dintre aceştia au spus că nu folosesc prezervativul de fiecare dată când fac sex. 

În ceea ce priveşte drogurile, canabisul rămâne drogul favorit al tinerilor. „Cel mai consumat drog la momentul prezent este canabisul (consumat de 15,3% din subiecţii studiului), o cifră mult mai mare decât cea furnizată de Agenţia Naţională Antidrog de doar 8%. Însă aici m-a interesat şi ce i-ar face pe abstinenţi să consume, iar printre motivele invocate, 46,5% din subiecţi sunt împinşi de curiozitate pentru a încerca vreodată droguri, 7,7% sunt de părere că motivul pentru a încerca drogurile este cel de a se distra, 9,4% pentru a se relaxa, 2,2% pentru a scăpa de probleme, iar 0,8% pentru a scăpa de suferinţă“, a precizat Copăceanu.

Potrivit acestuia, cifrele noastre sunt scăzute, comparativ cu tinerii europeni, la utilizarea non-prescrisă a tranchilizantelor sau sedativelor.  Adeseori, părinţii nu ştiu cum să reacţioneze În ceea ce priveşte reacţia părinţilor la această problemă, deşi unii dintre aceştia au strategii clare despre cum anume să-şi educe copiii în privinţa riscului reprezentat de droguri, foarte adesea aceştia nu ştiu cum să reacţioneze într-o situaţie de criză, iar din răspunsurile lor reiese că mulţi aşteaptă ajutor din partea şcolii sau a autorităţilor.

„Au fost părinţi care mi-au arătat că ştiu clar cum vor să-şi educe copiii: «Permit copilului vin 50 ml, 100 ml bere la sărbători sau onomastică, deoarece doresc să cunoască acasă gustul decât în anturaj, unde nu am controlul asupra lui. Şi interzicând îl fac mai curios, iar la ţigări şi droguri să nu încerce deoarece provoacă dependenţă» sau alţii au venit şi mi-au spus că «Am încercat să gestionez adolescenţa copilului meu prin prisma adolescentului care am fost eu. Oricum au tendinţa să se ascundă. I-am spus că orice nenorocire s-ar întâmpla eu trebuie să aflu prima şi îl voi ajuta şi apăra întotdeauna», a spus o altă mamă. Cel mai adesea însă există o contradicţie între ceea ce spun, sau ceea ce cred părinţii despre copiii lor, şi realitatea de care sunt conştienţi. Spre exemplu, cei mai mulţi spun că nu ştiu cum să reacţioneze în cazul unei dependenţe, ce să spună, ce să facă într-o astfel de situaţie.

Nici măcar nu ştiu dacă este bine să vorbească despre lucrurile astea cu ei pe la 13-14 ani, să nu le dea idei. Apoi, spun că sunt atenţi la problemele copiilor, însă majoritatea nu ştiu să recunoască semnele fiziologice ale abuzului de substanţe. Este o temă sensibilă, pentru că mulţi părinţi consideră că ar fi o problemă cu ei, cu modul în care şi-au crescut copiii. De aceea, majoritatea cer ajutor din partea şcolii, cer cursuri şi educaţie pentru tineri pe aceste teme, şi din partea autorităţilor, să întărească şi să aplice legile pentru protejarea acestora“, atrage atenţia psihologul.

10.114 adolescenţi, cu vârsta medie de 18,97 ani din toate judeţele ţării au răspuns unui chestionar online, fetele reprezentând 75,2% (7.602) din total respondenţilor, cei mai mulţi locuind în mediu urban (72,4%), cei mai mulţi fiind liceeni (67,5%), urmaţi de studenţi (26,3%), elevi de gimnaziu (2,1%) şi câţiva absolvenţi de facultate (2,7%). ; Cum recunoaştem semnele abuzului  Fiecare drog are o serie de efecte specifice pe care un părinte ar trebui să le ştie, la modul general, pentru a şti mai bine, atunci când este cazul, ce se întâmplă cu copilul său.

După consumul de marijuana, acesta se va simţi euforic, relaxat, gura îi va fi uscată, va avea o poftă de mâncare crescută, ochii roşii, memoria va fi afectată, iar bătăile inimii mai mari. În schimb, după consumul de extasy o să fie plin de energie, fără inhibiţii, va avea o stare de euforie neobişnuită, va simţi plăcere şi dorinţă să fie atins, se va simţi excitat sexual, mereu în stare de alertă şi nu va avea noţiunea timpului. Pe de altă parte, după consumul de LSD va avea halucinaţii, comportament impulsiv, hipertensiune, transpiraţie, bătăi ale inimii crescute, tulburări de somn, fără poftă de mâncare, ameţeală, gura uscată, tremur sau chiar convulsii.

În cazul consumului de cocaină, adolescentul va fi agitat, entuziasmat, fără inhibiţii, hiperactiv, fără putere de concentrare, cu sângerări nazale, eventual ticuri. „Părinţii trebuie să fie atenţi la anturajul propriului copil, la locurile pe care le frecventează (şi orele), la nevoia suplimentară de bani, dacă dintr-odată şcoala nu îl mai interesează, dacă are note mai mici şi comportament deviant, dacă se simte fără energie, fară pic de plăcere pentru lucrurile care înainte îi provocau plăcere, dacă vrea să fie cât mai singur şi închis, dacă nu vrea să răspunsă sau răspunde agresiv la întrebările despre consumul de droguri. Toate aceste schimbări de comportament pot indica o stare deprimantă, cauză sau efect al consumului de droguri“, a precizat Mihai Copăceanu. 

sursă:adevarul.ro