„Viaţa unui om singur” a apărut, conform dorinţei autorului, la cinci ani de la moartea sa. Mi-a pomenit acum mai bine de zece ani despre intenţia sa, fără a-mi da amănunte, cu excepţia faptului că va fi un document incendiar, care va deranja extrem de multă lume. Deşi îi cunoşteam stilul sarcastic, nu bănuiam atunci virulenţa cu care avea să demitizeze pseudo-personalităţile vieţii politice, culturale şi jurnalistice actuale.
Cristian Tudor Popescu: „violent, grobian, cu fizionomie de killer din filmele de serie B”
Instituţia fundamentală a democraţiei, presa, reprezintă una dintre cele mai mari dezamăgiri ale lui Adrian Marino. Actualele vedete ale presei româneşti sunt privite de gânditor cu scârba cu care studiezi gândacii de bucătărie. „Un amestec de dezgust şi revoltă îmi inspiră şi spectacolul presei actuale din România. Ea este, într-adevăr, liberă. Dar, în cele mai multe cazuri, în sensul cel mai negativ al cuvântului. Trec peste vulgarităţile incredibile, sordide, ale unor publicaţii extremiste, şovine, de tipul România Mare. Mă refer, în special, la ziarele conduse de foşti jurnalişti, formaţi la presa UTC, gen Ion Cristoiu. Ceea ce a făcut acest cripto-comunist din Cotidianul lui Ion Raţiu este ruşinos şi incredibil. Poate să protesteze democratul naiv Ion Raţiu de o sută de ori. Acest ziar este profund antioccidental, antiamerican, antidemocratic şi antiguvernamental. Idealul său este revenirea regimului Iliescu la putere. Puţini îndrăznesc să-i ţină piept. Suficienţa şi aroganţa unui alt utecist precum Cornel Nistorescu este de asemenea de subliniat. Dar parcă nimic nu întrece în agresivitate verbală şi violenţă antiamericană precum Cristian Tudor Popescu de la Adevărul. Vechea Scânteie, care-şi recapătă vechea identitate. Editorialistul său şef a devenit un oracol TV: violent, grobian, cu fizionomie de killer din filemele de serie B. Un spectacol oribil. În plus şi de un cinism incredibil: cerem credite şi dolari americani, dar înjurăm NATO şi Pentagonul zi de zi”, scrie cărturarul la pagina 387.
Soţia lui Ion Raţiu, scoasă pe fereastră din sediul PNŢCD Cluj
Defunctul Partid Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat a fost privit, de Adrian Marino, ca o caricatură grotescă a formaţiunii lui Iuliu Maniu. „Grupul de la Cluj”, sau clanul Boilă, care a condus organizaţia judeţeană în anii 90, e de un ridicol absolut. În aceste condiţii, strădaniile fruntaşilor ţărănişti Corneliu Coposu şi Ion Raţiu nu aveau, evident, şanse de izbândă.
„Nu mai revin asupra aventurilor, penibile puţin spus, ale clanului Boilă, de la Cluj, despre conflictul său cu I. Raţiu şi cu întregul grup. Un amestec de ridicol şi burlesc fără egal. Ca să-l dea afară pe I. Raţiu, clanul Boilă, prin cumnatul lor Fărcaş, actualul prefect, a schimbat yalele de la sediu. Pentru care acelaşi Fărcaş să schimbe din nou yalele, ca să împiedice, de această dată, intrarea… clanului Boilă (…) În felul acesta, PNŢCD a devenit, de fapt, prizonierul politic al PD şi al odiosului personaj Petre Roman. Este, de departe, cel mai pervers personaj al politicii actuale româneşti”, consideră gânditorul la pagina 373. „Ca să scape de Ion Raţiu – care, la Cluj, dormea în sediul partidului (fosta casă de protocol a lui N. Ceauşescu) – s-au scos până şi clanţele şi broaştele de la uşă. La un moment dat, doamna Raţiu, o englezoaică britanică, parkinsoniană, care nu înţelegea nimic, dar absolut nimic, a trebuit să fie eliberată şi scoasă pe fereastră. Golănia familiei Boilă nu avea margini” (Pag. 271)
Mitropolitul securist-legionar Bartolomeu Anania
„În bună parte, clasa politică actuală provine din vechea nomenclatură de rangul doi sau trei. Un personaj rural, primitiv, care se exprimă bolovănos, gen Triţă Făniţă, îmi pare simbolic pentru ruraşlizarea ceauşistă a ţării. (…) Sau un Valeriu Tabără, prototip de proaspăt ruralizat, adversar feroce al organizaţiei… NATO. (…) Sau sinistrul şovin, obstinat, Funar, care a desfigurat piaţa centrală a oraşului Cluj, prin gropi pretins „arheologice”. A transformat naţionalismul în kitsch.
„Dacă pentru Mitropolitul Nicolae Corneanu, al Banatului, distins intelectual şi exeget, aveam toată stima, nu acelaşi lucru puteam spune despre mitropolitul legionar-securist Bartolomeu Anania, mitropolitul Clujului şi Feleacului, trimis pe timpuri de Securitate în SUA să dizloce un alt episcop legionar, Valerian Trifa. Acelaşi Anania a organizat, după ocuparea catedralei Uniţilor de către cei în drept, o procesiune în cel mai pur spirit legionar, de vreo 2.000 de preoţi, în Cluj”.
Nu scapă dezgustului lui Adrian Marino nici Ion Iliescu, veritabil agent KGB, sau „europeanul” Adrian Năstase, cel care se opunea aderării României la NATO. Sau marele specialist în industrii, actualul ministru al transporturilor Radu Berceanu, care, în guvernarea CDR, se opunea deschiderii reactorului de la Cernavodă II, menţinând ţara în dependenţa faţă de… resursele ruseşti.
Dorin Petrişor
