Doi profesori si medici de prima clasa ai Clujului concureaza pentru rectoratul Universitatii de Medicina si Farmacie Cluj. Acestia nu sunt doar colegi, sunt si prieteni. Ambii vin cu idei clare despre ceea ce trebuie sa faca în cazul în care vor câstiga alegerile. Ei au acceptat sa raspunda pentru Gazeta la câteva întrebari legate de cele mai spinoase probleme ale învatamântului superior medical din România.
Gazeta: Ce strategie preconizati pentru atragerea si angajarea în UMF a cercetatorilor români din strainatate?
Prof. Dr.Petru Mircea: Întrebarea este directa, iar raspunsul nu este deloc simplu. În vara anului 2007, Senatul Universitatii a aprobat "Strategia de dezvoltare a cercetarii în UMF "Iuliu Hatieganu 2007-2013", document în care este exprimata clar intentia universitatii de a atrage cercetatori români care, în prezent, lucreaza în strainatate. Am avut în vedere, într-o prima etapa, cercetatori cu performante recunoscute care s-au format în universitatea noastra. Câtiva dintre acestia au deja statutul de "visiting professor" si vin sa lucreze, pentru perioade scurte, cu echipele noastre sau au primit în echipele lor doctoranzi de la noi. Pentru cei mai tineri, singura problema reala este ca ar trebui sa le putem asigura aceleasi conditii de lucru, de performanta si venituri la nivelul celor pe care le au acolo unde lucreaza în prezent. Si, nu mai putin, conditii de viata decente, ceea ce nu e usor. Cu toate acestea, universitatea a identificat resurse, în special din granturile de cercetare care, în masura în care vor creste (si cresc!), ne vor permite sa fim mai atractivi. Si mai e ceva. Am finalizat un proiect ambitios, cel al Centrului de Cercetari Interdisciplinare în Biomedicina si Stiintele Vietii, pe care speram sa îl putem inscrie si câstiga în competitia pentru accesarea fondurilor structurale… Acolo e nevoie de cercetatori de meserie si, pentru acestia, vor fi asigurate si conditiile pentru performanta stiintifica.
Prof. Dr.Constantin Ciuce : Cercetatorii români care si-au validat valoarea în strainatate ar putea fi motivati sa se reîntoarca în tara daca universitatea le-ar pune la dispozitie conditii de lucru similare si, nu în ultimul rând, salarii apropiate de cele din institutele de cercetare în care lucreaza. Sub raport strategic, cred ca este nevoie de un plan pe termen scurt, mediu si lung, care sa permita crearea unei platforme de cercetare competitive în universitate printr-o asociere reciproc avantajoasa cu baze de cercetare similare ale altor universitati din Cluj, din tara si europene. Granturile câstigate prin competitie ar putea fi o sursa suplimentara de venituri, care sa echilibreze diferentele dintre salariile pe care universitatea le poate acorda în acest moment si cele care se practica pe piata fortei de munca înalt calificate din alte tari. Ca o prima etapa, pe temen scurt, înfiintarea unui grup de analiza a situatiei existente si a solutiilor posibile, format din membri ai senatului universitatii si din cercetatori români care lucreaza în strainatate, ar putea contribui prin sugestiile formulate la identificarea unor cai care sa transforme în realitate acest deziderat. Invitarea unor tineri cercetatori ca profesori asociati, implicati în activitate didactica si în cercetare sau în parteneriate pentru granturi commune, ar putea crea punti catre viitor. Parteneriate strategice pentru dezvoltarea cercetarii, încheiate între universitati si administratiile locale si regionale, încadrate pe proiecte de finantare europeana, ar conferi Clujului un surplus de vizibilitate si de prestigiu cu impact social semnificativ pe termen lung.
Gazeta: Actuala scala ierarhica (preparator, asistent, sef de lucrari, conferentiar, profesor) nu se mai regaseste la nicio universitate din Europa sau SUA. Aveti în vedere o simplificare a sistemului actual?
Prof. Dr. Petru Mircea: În versiunea actuala a proiectului Legii Învatamântului Superior, lansata în dezbatere pe site-ul Ministerului Educatiei si Cercetarii, figureaza toate aceste pozitii, mai putin cea de preparator. Este normal ca sa facem referire la aceasta lege în pregatire, care urmeaza sa fie promulgata curând. Personal, la medicina si farmacie, sunt pentru simplificare: asistent universitar, conferentiar universitar, profesor universitar. Dar respectarea legii este obligatorie pentru toate universitatile României. Nu depinde numai de ceea ce am considera potrivit noi.
Prof. Dr.Constantin Ciuce: Actuala ierarhie a posturilor didactice în universitati este stipulata de legi care reglementeaza structura si functionalitatea universitatilor. Autonomia universitara nu poate actiona peste prevederile legilor existente. Personal, sunt în favoarea simplificarii, în conditiile unor reglementari foarte clare si transparente, care sa permita fiecarui cadru didactic sa–si regaseasca pozitia în ierarhie în functie de meritele personale.
Gazeta: Ce criterii de evaluare a activitatii cadrelor didactice preconizati sa introduceti în viitor?
Prof. Dr. Petru Mircea: Nu este vorba de a introduce criterii, ele exista, în buna masura si sunt functionale. În universitate functioneaza un prorectorat care are în atributii evaluarea academica si asigurarea calitatii. Daca e vorba de criterii, ma refer la calitatea prestatiei didactice rezultata din evaluarile prin studenti, la calitatea verificabila a produselor didactice, la nivelul de performanta stiintifica, ce poate fi apreciat simplu prin publicatiile stiintifice în reviste cu factor de impact si, respectiv, prin granturile de cercetare câstigate prin competitie. Si as mai adauga ceva, între criterii mai trebuie sa intre contributia personala la dezvoltarea universitatii, la cresterea vizibilitatii sale. Într-un cuvânt, ce ai facut pentru studentii tai, pentru scoala ta si cum ai contribuit la îndeplinirea misiunii sale.
Prof. Dr.Constantin Ciuce: Universitatea este obligata, prin legea asigurarii calitatii, sa-si construiasca un sistem de valori care sa-i fie favorabil în contextul competitiei în educatia medicala la nivel national si european. În opinia mea, în baza standardelor impuse prin lege, sarcina stabilirii si a nuantarii criteriilor de evaluare revine senatului universitatii, în urma propunerilor dezbatute în comunitatea academica. Aceste criterii trebuie sa fie simple, clare, si fara echivoc. Odata formulate, ele trebuie sa devina standardul dupa care sunt evaluate si apreciate periodic, în mod transparent, toate cadrele didactice din universitate.
Gazeta: Considerati ca actualul regulament pentru alegerea rectorului si a decanilor este viabil sau s-ar impune modificarea acestuia, astfel incat numele si programul candidatilor sa fie facute publice cu sase luni înaintea alegerilor pentru a putea fi studiat cu atentie?
Prof. Dr. Petru Mircea: Cred ca actualul regulament al alegerilor, care este în conformitate cu legile în vigoare si cu Carta Universitatii este, în ansamblu, corect. Ma îndoiesc ca publicarea cu sase luni înainte de alegeri a numelui si programului candidatilor ar schimba ceva fundamental si, mai ales, ca cineva ar studia materialele "mai cu atentie". În general, atmosfera "se încalzeste" cu câteva luni-saptamâni înainte de eveniment. Si, o precizare necesara: ma refer strict la universitatea noastra, care e o universitate de marime medie. În scoala noastra, ne stim bine, ne cunoastem foarte bine colegii, indiferent despre ce facultate vorbim. Cred ca, de aici pornind, nu este un secret pentru nimeni ce doreste, ce este în stare sa faca si ce argumente ar putea aduce unul sau altul dintre candidati. Pentru o universitate mare, în care nu exista legaturi directe si de lunga durata între membrii comunitatii academice, poate fi o solutie buna.
Prof. Dr. Constantin Ciuce: Am facut cunoscuta optiunea mea înainte de alegerea consiliului facultatii. Personal sunt în favoarea unui sistem de alegeri care sa permita comunitatii academice sa aleaga direct structurile de conducere ale universitatii, în baza a ceea ce au realizat pâna în acel moment si a unor proiecte, care sa-i responsabilizeze în fata alegatorilor. Decizia privind eventuala schimbare a sistemului actual de alegeri în universitate revine senatului universitatii. Este important ca, în mod rational, sa poata fi analizate avantajele pe care sisteme diferite le aduc interesului universitatii si nu unor interse personale, îmbracate în haine generoase.
Gazeta: Considerati ca se asigura "transparenta actului managerial" în universitate?
Prof. Dr. Petru Mircea: În general, da. Universitatea noastra, îmi amintesc înca de când eram decan la medicina, s-a straduit sa respecte acest principiu. Comunicarea în interior poate fi, însa, fara doar si poate, îmbunatatita. Nu-i suficient sa faci publice hotarârile Consiliilor de facultate, ale Biroului Senatului sau ale Senatului. Este esential ca informatia sa ajunga si direct, în cuvânt, la oameni, studenti si cadre didactice. Iar pentru asta trebuie sa-ti asumi si riscul de a fi contestat, în întâlniri directe, în public. Nu-i usor, dar este esential. Mai ales când e vorba de finantare. Tocmai de aceea, unul dintre aspectele pe care am încercat sa le accentuez în programul meu managerial a fost cel de întarire a pozitiei si responsabilitatii decanilor si a Birourilor Consiliilor facultatilor, în relatie cu finantarea si utilizarea resurselor. Fara o responsabilizare directa este dificil de conceput orice dezvoltare autosustinuta. Si aceasta, pentru ca fiecare dintre noi, în pozitia în care se afla, trebuie sa ofere si argumentele pentru o anumita decizie. Asa cred si n-am facut niciodata altfel.
Prof. Dr. Constantin Ciuce: În orice proces este loc de evolutie. Avantajele pe care un sistem managerial transparent le-ar aduce, ar putea fi benefice întelegerii directiei în care universitatea merge si modului în care interesele universitatii converg catre interesele fiecarui cadru didactic. Comuniunea de idei si de interese poate crea structuri motivationale care sa duca la progres individual si colectiv.
Gazeta: Câte articole publicate ca prim autor aveti în reviste cotate ISI?
Prof. Dr. Petru Mircea:Unul singur, scrie si în CV-ul postat pe site-ul universitatii.
Prof. Dr. Constantin Ciuce : 2 articole în reviste cotate ISI, 13 în baze de date internationale.
Interviu realizat de
Ligia Popa
