Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, botez la inaugurarea pistei

Surse din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Cluj au declarat pentru Gazeta de Cluj că varianta cea mai viabilă pentru numele Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca este „Avram Iancu”. Instituţia va lua acest nume odată cu inaugurarea noii piste de 3.500 m, care va extinde considerabil activitatea aeroportului.

Anul trecut, Consiliul Judeţean Cluj a iniţiat demersurile în vederea includerii în denumirea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca a numelui unei personalităţi de marcă, reprezentativă pentru judeţ şi pentru întreg arealul geografic deservit de aeroport. „În contextul în care procesul de modernizare şi extindere a Aeroportului va continua în perioada următoare într-un ritm alert, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca îşi va consolida rolul şi prezenţa în viaţa comunităţii, urmând a fi din ce în ce mai des asociat cu judeţul Cluj şi devenind din ce în ce mai evident o parte a identităţii locale şi regionale”, arată pagina de internet CJ Cluj.

Motivarea opţiunii

În acest context, numele ales pentru aeroport, încă neoficial, este cel al unei personalităţi strâns legate de identitatea locală şi regională a transilvănenilor, şi anume „Avram Iancu”. Potrivit surselor din CJ Cluj, numele a fost propus de preşedintele instituţiei, Horea Uioreanu, şi ales, printre altele, pentru că este relativ simplu de pronunţat pentru străini şi nu conţine diacritice.

„Prin această măsură Consiliul Judeţean îşi propune să contribuie la o mult mai frecventă asociere a Aeroportului cu judeţul Cluj dar şi cu întreaga regiune, contribuind astfel inclusiv la consolidarea unei identităţi locale şi regionale. În acelaşi timp, prin acest demers se îndeplineşte o datorie de onoare, aceea de a recunoaşte meritele, cinsti şi face cunoscute marile personalităţi pe care judeţul Cluj le-a dat de-a lungul timpului, personalităţi care au făcut cinste şi au promovat judeţul pe plan naţional şi internaţional şi al căror nume trebuie să se identifice cu judeţul Cluj”, mai arată pagina instituţiei.

Potrivit reprezentanţilor CJ, un studiu efectuat împreună cu Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, referitor la denumirea a 140 de aeroporturi din străinătate, a relevat faptul că numele acestora nu este legat neapărat de aviaţie sau de personalităţi din acest domeniu, ci de personalităţi istorice, ale artei, culturii sau vieţii ştiinţifice.
Printre personalităţile propuse Consiliului Judeţean pentru a da numele aeroportului clujean se numără Hermann Oberth, Emil Racoviţă şi Smaranda Brăescu, lista nefiind însă una limitativă. Consultarea publică pe marginea acestui nume a început în toamna anului trecut, Consiliul Judeţean apreciind „ca fiind mai mult decât necesar ca schimbarea denumirii acestui obiectiv major să aibă la bază un larg proces de consultare publică, proces menit să asigure atât decizia cea mai potrivită şi reprezentativă pentru judeţ cât şi caracterul democratic şi participativ al procesului decizional”.

Inaugurarea, odată cu pista

Potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean, se discută varianta de a „boteza” Aeroportul Cluj-Napoca odată cu inaugurarea pistei de decolare-aterizare de 3500 m. „Practic, pista e construită, până la sfârşitul anului va fi sigur gata pentru inaugurare, după ce se instalează şi echipamentul care ţine de activitatea aeronautică”, au declarat aceştia.

Aeroportul Internațional Cluj-Napoca este al treilea aeroport ca mărime din România după aeroporturile „Henri Coandă” București și „Traian Vuia” din Timișoara. Proiectul de prelungire a pistei Aeroportului Internațional Cluj-Napoca la 3500 m a fost iniţiat pentru a oferi posibilitatea ca de aici să poată opera într-o pondere semnificativă aeronave din gama mediu și lung curier, cu capacități de operare superioare aeronavelor utilizate în prezent. În mai 2009, investiția pentru construcția noii piste de decolare-aterizare de 3500 de metri era estimată la peste 49 milioane euro. În iulie 2010, costurile întregului proiect, care includ pista de 3500 de metri, căile de rulare, sistem de balizaj și ILS CAT III, erau estimate la 120 milioane euro fără TVA.

Contactat de Gazeta de Cluj, directorul Aeroportului Internaţional „Cluj-Napoca” David Ciceo a declarat că de găsirea unui nume pentru instituţie se ocupă CJ Cluj. „Plenul Consiliului Judeţean va găsi o soluţie optimă pentru numele aeroportului”, a declarat Ciceo.

Militant pentru drepturile transilvănenilor

Născut în comuna Vidra de Sus dintr-o familie de iobagi transilvăneni, Avram Iancu a urmat Facultatea de Drept la Cluj, începând cu anul 1844. După terminarea Facultăţii, lucrează un scurt timp la Sibiu la Tezauriaratul ţării şi, începând cu anul 1846 devine cancelarist la Târgu Mureş. Începe să organizeze împreună cu alţi cancelarişti români şi de alte naţionalităţi întâlniri periodice unde se dezbat modalităţi de a obţine pentru românii din Transilvania o viaţă mai liberă şi mai multe drepturi.
Avram Iancu îşi ia examenul de avocat în 1848. În anul 1850 duce o campanie de sensibilizare a autorităţilor austriece, sub a căror jurisdicţie se afla în acele momente Transilvania, pentru înfiinţarea unei Facultăţi de Drept în limba română.
Avram Iancu a fost un permanent militant pentru drepturile românilor din Transilvania, având un rol major în obţinerea desfiinţării iobăgiei. Aflat în mijlocul convulsiilor sociale din jurul anilor 1848, Avram Iancu a reuşit să conducă cu succes lupta ce susţinea interesele românilor din Transilvania, în ciuda intereselor celorlalte părţi beligerante: maghiare şi austriece.
Se stinge la 10 septembrie 1872 la Baia de Criş, fiind înmormântat în Ţebea, Ţara Zarandului, lângă Gorunul lui Horia.

Propunerea Gazeta de Cluj

În urmă cu doi ani, Gazeta de Cluj a propus două nume pentru Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca. Prima propunere este Smaranda Brăescu, prima femeie paraşutist din România, a doua fiind Traian Dârjan, unul dintre cei mai de excepţie aviatori români, originar din Someşeni, de lângă Cluj-Napoca.

De numele Smarandei Brăescu se leagă mai multe recorduri internaţionale. Reuşind să doboare ambele recorduri mondiale continentale la feminin, Smaranda Brăescu a ţintit mai sus, dorinţa ei fiind aceea de a bate recordul absolut, stabilit de un american care sărise de la 7233 de metrii. La 19 mai 1932, avionul din care a sărit a atins altitudinea de 7400 m, recordul fiind recunoscut de către Washington National Aeronautic Association. Instituţia americană a desemnat-o ca fiind deţinătoarea recordului mondial de coborâre cu paraşuta.

Diana Gabor