Pacienții cronici, care urmează să fie reprimiți în spitale, sunt obligați să își plătească teste pentru depistarea COVID.
Acest fapt este considerat nu doar un abuz, dar şi un pericol de izbucnire a unor noi focare, informează „Adevărul”. De asemenea, ei cataloghează cererea doctorilor drept un abuz, în contextul în care regulile Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) stabilesc clar că toţi pacienţii cronici beneficiază de aceste teste în mod gratuit, şi subliniază faptul că trimiterea pacienţilor la alte unităţi medicale pentru a-şi face testele pentru detectarea infecţiei cu noul coronavirus reprezintă o încălcare a protocoalelor de siguranţă, ceea ce poate creşte riscul de apariţie a unor noi focare în unităţile sanitare.Asociaţiile pacienţilor din România reclamă însă că, în aceste zile, pacienţilor cronici chemaţi pentru tratament li s-a cerut să se prezinte cu testul pentru detectarea infecţiei cu noul coronavirus făcut, asta deşi regulamentul emis de INSP prevede testarea gratuită a acestora în unităţile sanitare. De exemplu, o pacientă cu cancer a plătit două astfel de teste în condiţiile în care nu i s-a spus că beneficiază gratuit de această testare.
„Nu mi s-a spus că se poate efectua gratis, astfel că am mers la privat şi mi-am făcut testarea”, a declarat aceasta.
Asociaţiile de pacienţi subliniază nu doar că acest fapt reprezintă un abuz, dar că avem de-a face cu o încălcare a protocoalelor de siguranţă din spitale în condiţiile în care pacienţii nu sunt izolaţi după ce-şi fac aceste teste, fapt ce creşte riscul apariţiei unor focare chiar printre persoanele cele mai vulnerabile.
„Am primit multe telefoane de la pacienţi care întrebau dacă e normal şi dacă e recomandat, în condiţiile în care erau astfel nevoiţi să facă aceste teste la privat, unde ajungeau să plătească şi 300, 350 de lei. Noi le-am spus că nu este corect, şi în aceste zile vom face o evidenţă a tuturor cazurilor, şi vrem să ajungem până la ministrul Sănătăţii cu această problemă. În primul rând, problema este că se încalcă protocoalele de siguranţă, nu atât că aceşti pacienţi ajung să dea nişte bani. Ei fac testul astăzi, ca şi alte analize pentru care sunt trimişi în ambulator, şi abia apoi sunt primiţi în spital. Sunt şi spitale care au laboratoare proprii şi nu trebuie să-şi trimită pacienţii în altă parte doar pentru că ei vor să facă nişte economii. Astfel că dacă rezultatul la test i se dă peste 3-4 zile, mai ajunge să mai aştepte alte câteva zile până e programat – deci, în final, se duce în spital cu un test mai vechi de zece zile, timp în care pacientul s-a expus, a intrat în contact cu alte persoane etc. În final, pacientul se internează şi este tratat ca fiind negativ, însă există clar pericolul ca el să se fi infectat între timp. Asta în contextul în care şi în cazul celor cărora li se fac aceste teste în spitale există o fereastră epidemiologică de 3-4 zile, deci nici aici nu avem o certitudine că un pacient internat este negativ, şi deci cu atât mai mare riscul de infectare în spitale. Din ce am observat noi atunci când pacienţii sunt trimişi să-şi facă aceste teste în privat, nu vorbim de o decizie la nivelul spitalului, a conducerii, ci mai degrabă din cauza unor medici oportunişti, care din dorinţa de a-şi face propriul portofoliu de pacienţi, trimit pacienţii în mod abuziv. Din reclamaţiile primite la noi, asta a fost ponderea cea mai mare – medicii au trimis pacienţii pe drumuri fără să ceară acordul managerului. Astfel de practici nu fac decât să pună în pericol siguranţa pacienţilor şi a personalului medical, mărind riscul apariţiei unor noi focare de infecţii”, a explicat Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.
„Ne-au fost semnalate astfel de cazuri şi, din păcate, nu toate spitalele au reuşit să beneficieze de donaţii sau să aibă suficienţi bani pentru a-şi procura teste pentru cei pentru care sunt nevoiţi să-i interneze, recomandările fiind ca aceştia să fie testaţi. Atunci, pentru internări, li se spune pacienţilor să-şi facă aceste testări din buzunarul propriu. La ora actuală, ele sunt decontate doar pentru pacienţii oncologici, însă noi am dori ca şi alte categorii de pacienţi, mai ales cei care au nevoie de internare, să fie introduşe pe această listă”, a declarat şi Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice.
La sfârşitul săptămânii trecute, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a semnat un Ordin prin care a stabilit că activitatea în unităţile medicale, precum şi activitatea în ambulatorii se poate relua. Documentul, care a şi fost publicat în Monitorul Oficial, prevede că internările şi intervenţiile chirurgicale se pot relua fără a mai fi nevoie de respectarea prevederilor anterioare pe perioada stării de urgenţă când aceste intervenţii erau reduse cu 80% în unităţile medicale. „După încetarea stării de urgenţă, în funcţie de evoluţia epidemiologică locală, se pot relua internările şi intervenţiile chirurgicale programate, precum şi activitatea din ambulatorii, nefiind necesară respectarea procentelor menţionate”, se arată în Ordinul de ministru.
Acelaşi ordin precizează că spitalele ce asigură asistenţă medicală pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi cu virusul SARS-CoV-2 pot asigura, cu avizul direcţiilor de sănătate judeţene, asistenţa medicală şi pacienţilor non-COVID-19 în condiţiile existenţei circuitelor funcţionale complet separate, fără a fi necesară externarea/ transferarea tuturor pacienţii internaţi către alte spitale.
