Afacerile din Dej nu se plătesc fără ştampila PSD

Anul trecut, firma lui Traian Mureşan, Autoservice M Căşeiu, a lucrat la sediul ambulanţei din Dej, unde a făcut lucrări în valoare de 100.000 de lei dar de atunci nu a mai primit nici un ban. Mai mult, reprezentanţii Ambulanţei au semnat procesele verbale de recepţie, însă după aceea au spus că lucrările nu sunt pe gustul lor, aşa că nu plătesc. De fapt, conform unor informaţii, firma respectivă nu a primit banii deoarece lucrarea ar fi trebuit să fie câştigată de o firmă din “camarila” PSD, iar Traian Mureşan face parte din organizaţia liberală din Dej.

În baza unui contract de lucrări semnat în august 2012, firma Autoservice M Căşeiu a executat o serie de lucrări la obiectivul “supraetajare şi modernizare staţie de ambulanţă Dej”. Lucrările au fost recepţionate şi acceptate de reprezentanţii Serviciului de ambulanţă Cluj (manager general – Simu Horia, director economic – Anca Binţinţan, serviciul de achiziţii publice – Florinela Popa, diriginte de şantier – Iuliana Giurgiu). Firma dejeană a emis facturi în valoare de 99.465,64 de lei cu data scadentă în martie 2013. Însă reprezentanţii Serviciului de ambulanţă nu au făcut nici până în momentul de faţă plata, motivând că nu sunt bani. Patronul Autoservice M Căşeiu, Traian Mureşan, a deschis un proces pentru a-şi recupera banii, iar în cadrul lui, juriştii Serviciului de ambulanţă au susţinut, de această dată, că lucrările nu au fost conforme. “Potrivit situaţiei de lucrări pe luna ianuarie 2013 nu au fost până în prezent executate integral, la altele s-au folosit materiale neconforme, iar uşile montate la garaje, incluse în nota de comandă suplimentată la poziţia 1, sunt manuale iar nu automate cum trebuia şi chiar la un preţ mai mare decât cel ofertat”, arată reprezentanţii Serviciului de ambulanţă. Însă, la semnarea documentaţiilor de recepţie a lucrărilor, aceste probleme nu au fost invocate.

Magistraţii fac mişcarea “du-te vino” cu sechestru

În cadrul proceselor care au urmat, iniţial, firma lui Mureşan a câştigat, instanţa punând o poprire asiguratorie bancară pe conturile Serviciului de ambulanţă Judeţean, până când instituţia îşi va plăti banii datoraţi. “În temeiul dispoziţiilor art. 969, 970, raportat la art. 952 al 1 din NCPC, instanţa va admite, în parte, cererea şi va dispune înfiinţarea popririi asiguratorii bancare asupra sumelor de bani datorate de terţe persoane sau pe care le vor datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente, debitoarei Serviciul de Ambulanţă al Judeţului Cluj (prin intermediul conturilor deschise exclusiv la instituţii bancare), până la concurenţa sumei de 99465,64 de lei”, arată o decizie a instanţei dejene din luna mai 2013.

Însă, de atunci juriştii Serviciului de ambulanţă au făcut apel la această sentinţă şi după mai multe termene, tot instanţa dejeană a ridicat sechestrul, astfel că Mureşan nu şi-a mai primit banii nici până acum.

Avere din şerveţele

Conform unui top al averilor celor mai bogaţi clujeni, Ioan Tecar se situa la sfârşitul anului 2012 pe locul 3, cu o avere estimată la 53 de milioane de lei. În 2011, topul Forbes explica o variantă a modului în care familia Tecar a făcut avere. “MG-Tec Grup este o afacere de familie demarată în 1993 de Ioan şi Irina Tecar. În prezent, grupul include zece companii cu activităţi în domeniul construcţiilor, prelucrarea sârmei laminate şi producţia hârtiei tissue, cu afaceri cumulate de circa 100 de milioane de euro. Cele mai cunoscute sunt Metalicplas Impex (firmă specializată în prelucrarea sârmei laminate) și Pehart Tec (producător de hârtie tissue).

MG-Tec Grup a înregistrat în primul semestru al acestui an o cifră de afaceri de 42,7 milioane de euro, mai mică cu circa 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ceva mai bine stau lucrurile în ceea ce priveşte Pehart Tec – companie ce produce hârtie, atât tissue, cât şi igienico-sanitară (prosoape de bucătărie, şerveţele sau batistuţe) – devenit lider în 2010 pe piaţa de celuloză şi hârtie, după o majorare a vânzărilor cu 53%, anul trecut. Şi pentru 2011 este estimată majorarea afacerilor, cu 14% până la 53,7 milioane de euro, un ritm de creştere mai mic totuşi comparativ cu cel înregistrat anul trecut, dar și un nivel al profitului de peste 2 milioane de euro, aproape dublu faţă de 2010. Anul trecut, exporturile au avut o pondere de 70% în cifra de afaceri a Pehart Tec. Producătorul de hârtie deţine o unitate de producţie la Petreşti – judeţul Alba –, cu o capacitate totală anuală de circa 57.000 de tone de hârtie tissue. Pehart este prima companie românească în al cărei acţionariat a intrat Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), după ce Ioan Tecar a renunţat la un pachet de 25% din acţiuni. Pe lista proprietăţilor deţinute de familia Tecar se mai află hotelul de patru stele Black Tulip din Dej, inaugurat în toamna anului 2009, în urma unei investiţii de aproximativ 4 milioane de euro“, arată sursa citată.

“Păpuşarii” Dejului

De ani buni, în municipiul Dej finanţatorii PSD-ului au exclusivitate pe afacerile de orice fel. Conform unor informaţii, majoritatea business-urilor sunt împărţite între grupurile conduse de Ioan Tecar şi fraţii Itu. Între aceştia gravitează oamenii de afaceri Mihai Petric, Traian Marius Hossu, Emil Săvan, precum şi politicieni cum sunt primarul oraşului, Morar Costan.

Fostul șef al Loteriei Române, Gheorghe Benea, a fost propulsat de Cornel Itu (deputat), iar primarul Dejului, Morar Costan, este unul dintre apropiații fraților Itu.

Mircea Itu a ocupat pentru o bună perioadă de timp funcția de director coordonator al Direcției de Apă Somes-Tisa, care gestionează județele Cluj, Bistrita-Năsăud, Sălaj, Maramureș și Satu Mare. Cel de-al treilea frate, Adrian Itu, director la Tiger Someş, o companie desprinsă din combinatul Someş Dej, cea mai mare fabrică de celuloză şi hârtie din Transilvania. Gazeta de Cluj a prezentat în numerele anterioare modul în care combinatul a ajuns în faliment după ce a fost prins în “suveica” lui Ştefan Vuza, patronul Serviciilor Comerciale Române.

Răzvan Robu