De la un teren donat de bunicul său, până la tranzacții imobiliare cu sute de mii de euro și case ridicate pe bandă rulantă — toate , fără a figura în declarațiile de avere, aceasta este povestea de succes a consilierului județean Paul Fati, fiul fostului primar din Apahida, Grigore Fati, care pare să fi uitat complet de obligațiile de transparență publică. Surse apropiate anchetei susțin că politicianul s-ar fi ocupat personal de vânzările succesive, în timp ce în documentele oficiale „uită” constant să-și treacă bunurile, tranzacţiile și veniturile. L-am contactat pe Paul Fati, care ne-a spus cu nonşalanţă că a uitat să treacă tranzacţiile în declaraţiile de avere.
De la moștenire la afacere imobiliară
Totul începe în 26 martie 2012, când Vasile Oltean, bunicul lui Paul Fati și socrul fostului primar Gheorghe Fati, dobândește un teren prin constituire. Doi ani mai târziu, în 4 iunie 2014, terenul este donat nepotului — Paul Horea Fati, consilier județean la Cluj.
În 6 februarie 2018, Fati face o propunere de dezmembrare a terenului. Procedura este finalizată în 20 martie 2018, când apar 11 imobile distincte în evidențele cadastrale, fiecare cu carte funciară proprie.
Tranzacții ascunse în afara declarațiilor de avere
Deși în 2017 terenul figura deja în proprietatea consilierului, nu apare în declarația de avere aferentă acelui an. Nici în declaraţia din 2018 nu apare nimic în legătură cu terenul moştenit sau cu cele 11 case construite sau cu tranzacţiile şi încasările avute în urma înstrăinarii imobilelor. În declaraţiile sale de avere apare un singur teren, cu o suprafaţă de 3450m2, dobândit în anul 2020. De asemenea, în conturi are modica sumă de 27252 lei. E greu de crezut că doar atât a încasat din vânzarea caselor.
Cu toate acestea, conform documentelor cadastrale, în anul 2018, consilierul județean Paul Fati construiește și vinde o casă unifamilială cu o suprafață construită desfășurată de 159,64 mp, pe un teren primit prin donație de la bunicul său.
Imobilul este compus din living, bucătărie, trei dormitoare, trei băi, dressing și terase, are regim de înălțime P+E, și a fost edificat pe fundații din beton, cu zidărie de cărămidă și acoperiș din țiglă.
Deși tranzacția de vânzare a fost făcută în decembrie 2018, ea nu apare în declarația de avere depusă de Paul Fati. Nici veniturile din vânzare, nici bunul nu sunt menționate, deși terenul fusese deja dezmembrat și înstrăinat.
Situația se repetă în 2020, când Fati înstrăinează o a doua locuință, cu aceeași structură și aceeași suprafață construită (aprox. 160 mp), însă nici această vânzare nu apare în actele publice depuse de consilier.
Parc „la cheie” în fața caselor vândute de Fati
Un detaliu relevant legat de casele construite și vândute de Paul Fati este apariția, chiar în fața acestora, a unui parc amenajat din dispoziția fostului primar Gheorghe Fati, tatăl consilierului județean. Amplasamentul parcului nu pare deloc întâmplător: terenul a fost transformat în zonă verde publică ceea ce, în mod firesc creşte valoarea acestora pe piață.
Mai mult, odată cu transformarea spațiului într-un parc, s-a blocat orice posibilitate de construire a unor imobile în fața caselor, asigurându-se astfel o priveliște neobstrucționată pentru noii proprietari. Decizia de urbanism, luată în mandatul primarului Fati, ridică suspiciuni rezonabile privind folosirea infrastructurii publice în interes privat, cu beneficii directe pentru familia sa.
„Am uitat” și „i-am cheltuit”
Contactat telefonic de reporterii Gazeta de Cluj, Paul Fati a oferit un răspuns uluitor în fața întrebărilor privind lipsa acestor bunuri și operațiuni în declarațiile sale oficiale. Întrebat de ce nu apar nici terenul, nici sumele din vânzări, răspunsul a fost: „Am uitat.” La întrebarea firească „Unde sunt banii?”, consilierul a răspuns scurt: „I-am cheltuit”.
Reporter: „În declaraţiile dumneavoastră de avere nu apar nici terenul moştenit de la bunicul, nici casele pe care le-aţi construit, nici tranzacţiile”
Paul Fati: „Domnule, n-am ştiut ce să fac. Am uitat”
R: „Vânzările trebuiau trecute, la fel şi banii încasaţi”
P.F.: ”Acolo am trecut toţi banii”
R: „N-aţi trecut nimic, nici că respectivele case au fost înstrăinate”
P.F: „N-am trecut, domnule, până acum o să le trec, ce să zic”
R: „Sunteţi funcţionar public”
P.F: „Da, ştiu că sunt funcţionar public, o să le trec acum, ce dracu să fac”
R: „Autorizaţiile de construire dumneavoastră le-aţi scos, nu?”
P.F. „Da, eu le-am scos. Corect. Aşa e”
R: „Şi cum nu aţi trecut banii, legea spune clar că orice peste 5000 de euro trebuie trecut. Banii unde sunt?”
P.F: „I-am investit”
R: „Unde, că şi asta trebuie să apară?”
P.F.: „Păi, dacă fac o casă şi iau 100.000 pe ea, pe cealaltă cu ce o fac?”
R: „Şi din 11 case aţi rămas cu doar 27000 lei, cât aţi declarat?”
P.F: „Vreţi să vă zic câţi bani am acum în cont?”
R: „Nu trebuie să îmi ziceţi mie. Trebuie, conform legii, să îi treceţi în declaraţia de avere?”
P.F. „Aia nu am trecut, într-adevăr”
R: „Şi banii unde sunt până la urmă, dacă nu apar în conturi?”
P.F: „Păi, nici acasă nu sunt, că i-am cheltuit”
Cazul consilierului județean Paul Fati ridică întrebări serioase cu privire la respectarea legii, la onestitatea aleșilor locali și la modul în care transparența este devine opțională. Cu un teren primit prin donație, urmat de multiple tranzacții imobiliare ascunse opiniei publice, și cu un parc public amplasat strategic în fața caselor construite și vândute, povestea lui Fati conturează mai degrabă un model de disimulare decât unul de succes. În fața evidențelor, explicațiile vagi și trădează o rețea de interese de familie. Într-o țară în care declarațiile de avere ar trebui să fie garanția minimă a integrității, cazul Paul Fati demonstrează, o dată în plus, cât de ușor pot fi ocolite regulile.
Citeşte şi:
