Efectele pandemiei se resimt tot mai tare și în Cluj pe zi ce trece. Criza din sănătate a scos la iveală lipsa de pregătire și resurse din mai toate sistemele statului. Un domeniu poate mai afectat decât celelalte este cel agricol. Gazeta de Cluj te pune la curent cu problemele și cerințele agricultorilor români relatate prin președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli Români (LAPAR). 


Într-un comunicat de presă transmis la începutul săptămânii de către Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) intitulat “ Un 2020 greu, vine 2021 cu probleme” în care aceștia expun pe scurt probleme cu care se confruntă în prezent producătorii agricoli și îndeamnă la consultări în vederea soluționării crizei. 

Printre aceste probleme, LAPAR amintește lipsa competitivității pe piața românească în raport cu “asaltul importurilor de alimente din alte țări, inclusiv din Uniunea Europeană”(..) Folosind 1 kilogram de materie primă sau materiale, România produce plus-valoare de 0,21 euro, în vreme ce la nivelul Uniunii Europene plus-valoarea adăugată aceleiași cantități de materie primă este de 1,58 euro (adică de șapte ori mai mult)! Iar asta se întâmplă în vreme ce România și celelalte state comunitare concurează în aceeași piață.”

În urma acestui comunicat, Gazeta de Cluj a luat legătura cu președintele Ligii Asociațiilor, Nicu Vasile care a fost suficient de amabil să ne răspundă la câteva întrebări legate de situația din agricultură precum și de proiecte de soluționare precum și de posibilitatea unui protest din partea agricultorilor. 

În Cluj pandemia vine la pachet cu seceta

Întrebat care ar fi cele mai afectate ramuri ale agriculturii, Nicu Vasile a specificat că o ierarhizare nu ar fi tocmai posibilă. Acesta a precizat că pandemia de anul acesta combinată cu seceta sezonieră afectează toate domeniile agriculturii. “Există, după calculele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, mai mult de 1 milion de hectare afectate, fie că vorbim de culturi de grâu, porumb, rapiță,floarea-soarelui. Dincolo de problemele din așa numita ”cultură mare”,să nu uităm de pagubele aduse sectorului zootehnic, prin scăderea cantității și calității furajelor, sau de pierderile pe care le înregistrează legumicultura, horticultura sau pomicultura. De altfel, cam toate domeniile au fost afectate, înainte de secetă, de variațiile mari de temperatură din perioada de vegetație, înghețul care a apărut nu o dată având un efect negativ grav asupra producțiilor.

La capitolul daune datorate pandemiei, Președintele LAPAR a ținut să precizeze că agricultura este unul din puținele domenii în care activitatea a fost menținută la cote ridicate dată fiind natura domeniului. În schimb, probleme sunt mai mult de natură indirectă.

“Avem o creștere a costurilor operaționale, majorare dată de nevoia unor măsuri sanitare suplimentare; în plus, închiderea anumitor sectoare din economie (hoteluri și restaurante) și a școlilor a dus la imposibilitatea livrării de produse alimentare către acestea, cu pierderi financiare pe măsură (mai ales în zootehnie și panificație)”, spune președintele LAPAR.

Am dorit să aflăm mai multe detalii și despre situația la nivelul județului Cluj-Napoca însă domnul Vasile ne-a spus ca” încă nu există o imagine foarte clară și o valoare a pierderilor, de exemplu, suferite de fermierii din județul Cluj, asta poate și pentru că Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România este în stadiul în care face primii pași în zonă. Acesta a adăugat faptul că județul Cluj “este un exemplu fericit și de urmat în ceea ce privește asocierea fermierilor, în cooperative sau oricare alte forme de uniune. Iar asta, în mod sigur, a permis rezolvarea mai rapidă a multora dintre probleme – de exemplu vânzarea produselor, cumpărarea de input-uri la prețuri bune precum și reprezentarea în fața autorităților.”

Cea mai mare problemă în agricultura clujeană: lipsa forței de muncă

O problemă considerată de LAPAR mai importantă decât altele pentru agricultorii clujeni este lipsa forței de muncă calificate. “lipsa forței de muncă pentru agricultură, regăsită de altfel peste tot în România. Dar și slaba pregătire, calificarea deficitară uneori, a celor care vin să se angajeze la un fermier sau altul –astea sunt probleme grave, care ne  afectează direct viitorul. În condițiile în care tu, fermier, îi pui la dispoziție angajatului un tractor sau o combină de sute de mii de euro, te aștepți ca acesta să știe exact ce are de făcut și nu să înceapă să învețe atunci când se urcă prima dată în cabină.

Întrebat dacă au avut până acum loc întâlniri între reprezentanții producătorilor agricoli și minister, Nicu Vasile ne explică cum, chiar zilele trecute au avut loc mai multe ședințe de consultare și negociere cu ministerul. 

“Da, au fost întâlniri, discuții și negocieri cu ministrul Adrian Oros, mai ales că trebuiau discutate problemele apărute în urma secetei și pandemiei, dar și despre alcătuirea Planului Național Strategic, cel în baza căruia se va dezvolta agricultura României în noua Politică Agricolă Comună. Vreau să vă spun că majoritatea întâlnirilor au avut loc împreună cu colegii din Alianța pentru Agricultură și Cooperare, organizație care reunește cele 4 mari organizații din agricultură – LAPAR, ProAgro, UNCSV și APPR. Au fost mai multe runde de discuții și aș aminti doar de întâlnirea, din 2 iulie, la Palatul Victoria, alături de ministrul Oros, cu premierul Ludovic Orban și ministrul de finanțe. Noi, fermierii, am cerut urgentarea procedurilor de plată a despăgubirilor, pentru că în această perioadă avem de achitat input-urile cumpărate anterior, iar recoltele nu permit obținerea sumelor necesare”, explică Nicu Vasile.

Se pare că această cerință a fost auzită deoarece, pe 16 iulie, Ministerul Agriculturii a anunțat că vor fi despăgubiţi 34.647 de fermieri, afectaţi de secetă, care deţin 1,168 milioane hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut, ca urmare a actului normativ emis de Minister, care este constituţional, legal şi aplicabil. „Cuantumurile pe hectar le-am mai comunicat: pentru grâu 925 lei, grâul reprezintă aproape 80% din suprafaţa însămânţată, pentru secară tot 925 de lei, triticale – 805 lei, orz – 912 lei, orzoaică – 951 lei, ovăz – 772 lei şi rapiţă – 1.002 lei”, a precizat Adrian Oros. Măsura vine ca răspuns la decizia de neconstituționalitate a legii secetei, propusă în parlament. Despăgubirile vor veni începând cu luna august. Reporterii gazetei nu au reușit să-l contacteze pentru mai multe declarații.

LAPAR dă dovadă de optimism în ceea ce privește remedierea problemelor

Referitor la intervențiile făcute de Ministrul Agriculturii pentru viitor, Nicu Vasile a avut în vedere acest proiect de despăgubiri dar și recunoașterea cheltuielilor de producție și a TVA aferentă culturilor agricole afectate de secetă și care au proces verbal de constatare și evaluare a daunelor.

La capitolul așteptări, LAPAR dă dovadă de optimism în ceea ce privește remedierea problemelor. 

“Să rămână cu adevărat în slujba fermierilor, dar și a celor ce consumă alimente produse în plan național, dacă se poate cât mai mult din materie primă românească. Dincolo de chestiunile financiare curente și viitoare, vrem să vedem investițiile anunțate în sisteme de irigații, vrem să vedem un cadru legislativ coerent în agricultură; vrem să vedem un ”naționalism” puternic atunci când vine vorba de interesul fermierilor români, vrem să vedem că obțin mai multe pentru agricultură de la Uniunea Europeană. Și, cum am menționat deja, să nu uite nici măcar o secundă de pregătirea de viitori lucrători și specialiști în învățământul agricol. Plus sprijinirea cu ferocitate a cercetării agricole naționale”, explică Vasile.

Președintele LAPAR nu crede că ne aflăm încă în postura unei crize alimentare ci mai degrabă ne confruntăm cu un fenomen de conservare a resurselor și produselor locale. Acesta recomanda o astfel de strategie și pentru România, numindu-l “patriotism alimentar” menit să crească veniturile agricultorilor români prin consumul ridicat de produse ce au la bază materie primă românească. 

Întrebați dacă iau în considerare un eventual protest în caz că situația curentă nu se va aplana. Nicu Vasile exclude acest lucru.

 “LAPAR nu are în vedere un protest pentru că suntem într-o perioadă delicată și de discuții pe proiecte, iar un eventual protest nu ar rezolva mare lucru; cel mult ar putea întârzia unele termene. Deocamdată, câtă vreme există o ușă deschisă la Ministerul Agriculturii și disponibilitate pentru dialog și soluții, nu văd de ce am protesta. Sigur că sunt probleme și nemulțumiri, sigur că toată lumea vrea o rezolvare cât mai rapidă, dar până acum s-a dovedit că tot dialogul este cea mai bună cale de rezolvare. “

In concluzie, probleme și nemulțumirile exista și apasă pe sectorul agricol. Însă, cu bunăvoință din partea autorităților și optimism din optimism din partea agricultorilor, un plan de redresare economică ar putea da roade.

Claudiu Vlasie

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here