Agricultura romaneasca, dependenta de divinitate

Agricultura românească este la „pământ”. Mai mult, în momentul de faţă, meteorologii au anunţat secetă pentru această vară. În aceste condiţii, ne putem aştepta ca şi anul acesta producţia de cereale la hectar să fie extrem de scăzută. La acest fapt contribuie, într-o oarecare măsură, şi lipsa instalaţiilor de irigaţie. Aceste instalaţii, pe alocuri, lipsesc cu desăvârşire, fie pentru că au fost furate, fie pentru că nu a fost întreţinute corespunzător. Totuşi, această problemă este mult mai complicată decât ar putea părea la prima vedere.  

Lene mare…

Fermierii români nu pot beneficia de subvenţii pentru irigaţii şi nici de programe europene. Aceştia aveau obligaţia ca, începând din 2007, să formeze Organizaţia Utilizatorilor de Apă (OUA) pentru a putea beneficia de ajutor din partea statului şi a Uniunii Europene. Anul acesta, comoditatea fermierilor poate fi fatală culturilor agricole. Din cauza secetei anunţate, culturile riscă să fie compromise. În anul 2003, fermierii clujeni s-au unit în Asociaţia Utilizatorilor de Apă (AUA) şi au primit în gestiune toate sistemele de irigaţii din judeţ. „Uniunea Europeană a cerut, în 2002, să se centralizeze toate sistemele de irigaţii şi să ne grupăm într-o asociaţie. Ne-am conformat şi am înfiinţat Asociaţia Utilizatorilor de Apă. Statul a plasat în grija asociaţiei nişte cheltuieli pe care noi nu am putut să le onorăm. E ca şi cum i-ai da unui nou născut să mănânce grătare cu cartofi prăjiţi. Nu am avut fondurile necesare pentru a conserva acele sisteme şi normal că, în prezent, nu mai avem la fel de multe sisteme. Statul ne dă subvenţii pentru a le întreţine, dar doar dacă plătim integral cheltuielile şi apoi, după nişte standarde proprii, decid dacă ne dau banii înapoi. Desigur, cu condiţia să mai existe fonduri. Noi nu am avut cum să plătim în avans un serviciu şi abia apoi să vedem dacă primim sau nu marfa” a declarat preşedintele AUA Cluj, Ioan Turdean. După această etapă, Guvernul le-a solicitat fermierilor, în anul 2007, să îşi schimbe statutul din asociaţie în organizaţie. Totuşi, până în prezent, aceştia nu s-au conformat cerinţelor legale, motiv pentru care fermierii nu pot beneficia de niciun fel de ajutor din partea autorităţilor. „Nu s-a făcut schimbarea din comoditate, ca să nu spun altceva. Motive se găsesc tot timpul, dar vinovaţi suntem noi, fermierii. Noi, toţi fermierii din asociaţie, trebuia să aducem nişte acte şi să ne schimbăm denumirea, dar foarte mulţi au fost revoltaţi că trebuie să umblăm cu atâtea acte, pentru că nu e nicio diferenţă, din punctul nostru de vedere, între asociaţie şi organizaţie. Noi nu vedem niciun lucru bun, dar ne conformăm cerinţelor. Pierdem timp cu actele, trebuie să le adunăm, să fim atenţi la terenuri, dar o să le rezolvăm. Depinde de cât de repede merg colegii mei să depună actele. În 2002 eram în legalitate, dar din 2007 trebuia să formăm organizaţia. Aici ne-am împiedicat şi nu mai putem iriga, pentru că e cuvântul asociaţie şi nu organizaţie”, a precizat Turdean. Lipsa de interes a fermierilor poate să fie pusă şi pe seama ploilor din ultimii ani. Din anul 2005, la nivelul judeţului Cluj, nu a mai existat nicio solicitare pentru irigaţii. Ultimul dată când au fost puse în funcţiune sistemele de irigaţii a fost în anul 2003, potrivit şefului Direcţiei Agricole Cluj, Ivan Ilarie. „În anul 2003 s-au reabilitat prin Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare 5700 de hectare. Din această suprafaţă s-au irigat aproape 2000 de hectare. Astăzi, suprafaţa ce poate fi irigată, teoretic, este de numai 3880 de hectare, din care maxim 500 de hectare pot fi irigate efectiv. Ţevile vechi pe care le-am adus în 2003, pe baza prieteniei dintre ministrul de interne clujean Ioan Rus şi ministrul agriculturii Ilie Sârbu, au fost distruse de către ţărani. Era treaba lor să aibă grijă de ele”, a mai declarat Ivan.

Se caută fermieri

Marii producători clujeni refuză să se asocieze cu fermierii mici pentru a putea constitui OUA. Cel puţin jumătate din terenurile utile trebuie să fie cuprinse în organizaţie pentru a putea funcţiona. Acest lucru înseamnă că cel puţin 1940 de hectare trebuie să facă parte din OUA. Fermierii importanţi ai Clujului, care sunt acum parte din AUA, deţin în total 1200 de hectare.  „Eforturile Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală se concentrează tocmai pe înfiinţarea aceste organizaţii, ca ei să poată beneficia de subvenţii. Este vorba de 700 de lei pe hectar, sumă care acoperă aproape în întregime cheltuielile pentru irigat. Dacă se formează această organizaţie, fermierii pot să îşi procure utilaje mai moderne prin intermediul programelor europene. Sistemele moderne de irigaţii necesită foarte puţină muncă din partea fermierilor şi asta le-ar uşura munca”, a menţionat Ilarie. „Noi vom încerca să mergem împreună cu primarii şi să îi convingem pe ţăranii care au terenuri să se înscrie în OUA ca să poată beneficia de ajutoarele respective. Problema este că ţăranilor le este frică, pentru că această organizaţie le aduce aminte de vechiul CAP.  Trebuie să îi convingem pe marii producători, reprezentaţi de Turdean, să plătească ei cheltuielile de înregistrare şi pentru ceilalţi ţărani, pentru a putea beneficia pe viitor de avantajele organizaţiei. În momentul de faţă, dacă ei vor să ude pământul, trebuie să plătească pentru apa necesară. Dacă s-ar face această organizaţie, situaţia s-ar schimba radical. Ei nu au făcut acest lucru nici în 2007 şi nici în 2008. Dacă nu se vor organiza nici în 2009, vor pleca cel puţin trei directori de la Direcţia Agricolă, poate chiar cu mine în frunte. Este un scenariu desprins parcă dintr-un film de groază. Noi încercăm să îi convingem pe proprietarii de terenuri să se asocieze pentru a putea câştiga în viitor. E foarte greu de înţeles. Dacă eu îi spun unui oficial din UE pentru ce ne zbatem, o să întrebe dacă sunt tâmpiţi oamenii, de ce nu înţeleg că e în interesul lor”, a mai subliniat Ivan.

Orgolii mari

Problema OUA nu e atât de simplă precum ne-a prezentat-o Ilarie Ivan. Marii fermieri clujeni nu vor să îi accepte pe fermierii mici. Aceştia consideră că nu ar trebui să beneficieze de subvenţii decât fermierii care contribuie la bugetul de stat şi că fermierii care au mai puţin pământ consumă resursele statului fără niciun rezultat. „Nu avem un cadru legislativ în care să putem să comasăm terenurile. Nu se poate spune gata cu subvenţiile pentru cei mici şi să primească subvenţii numai cei care au un aport la bugetul de stat. Ar trebui să nu le acorde subvenţii celor care folosesc acel teren numai pentru a-şi hrăni găinile. Solicitările pentru irigaţii ar trebui să fie numai din partea noastră, a marilor fermieri”, a declarat Turdean. Tocmai din aceste motive, Turdean susţine că, în anul 2009, pot fi irigate maxim 1200 de hectare. Această suprafaţă însumează terenurile marilor producători clujeni, astfel încât ţăranii de rând nu sunt luaţi în calcul de preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor de Apă. „În anul 2009, se pot iriga 1200 de hectare, în niciun caz mai mult. Ar acoperi nevoia fermierilor mari, iar cei mici nu trebuie incluşi în acest proiect, pentru că sunt doar consumatori de bani publici. Oricum, nu putem să irigăm, pentru că nu avem OUA, suntem încă AUA”, a subliniat Turdean.

Buturuga mică răstoarnă… marii producători

Lipsa de interes pentru formarea organizaţiei nu are, aparent, nicio logică. Marii fermieri nu vor să înţeleagă faptul că au nevoie de producătorii mici pentru a constitui organizaţia, ţăranii de rând cultivă suprafeţe prea mici pentru a-şi da interesul, iar agricultura clujeană suferă de secetă. Pentru anul acesta, au început deja să fie solicitate irigaţiile, dar acest lucru nu se poate realiza decât pe banii fermierilor. „Aşteaptă să treacă cineva pe drum să îi ajute, dar ei nu vor să se ajute. Producătorii mici nu au niciun interes, au o suprafaţă prea mică, nu pot să îşi tragă apă din canal. Noi am încercat o mică şmecherie, să îi convingem să intre în OUA ca să ajungem la suprafaţa necesară şi să putem beneficia de subvenţii. Ca persoană fizică, trebuie plătite integral costurile de irigaţii, una din acţiunile UE este ca oamenii să se asocieze şi să nu îşi facă fiecare o cheltuială în plus. Oricine solicită apă o primeşte, dar la preţ integral”, a declarat Ivan.

Silvia Boncuţiu