Proiectul Funcționarul Electronic, prin intermediul căruia și-au găsit aproximativ 80.000 de persoane locuri de muncă a fost implementat de AJOFM Cluj, prin fostul director al instituției. Sistemul electronic a fost scos din priză inexplicabil, iar fostul șef al agenției clujene s-a ales cu un dosar penal, iar în 2015 POSDRU a emis un proces-verbal prin s-a constatat că AJOFM Cluj datorează aproximativ 152.000 lei ca urmare a cheltuielilor ce au depășit valoarea procentului stabilit potrivit contractului de finanțare. De trei ani, AJOFM Cluj încearcă în instanță să anuleze actul prin care s-a constat neregulile respective. Procesul a ajuns la Curtea Supremă și a fost pierdut de către AJOFM Cluj din cauza unor neregularități procedurale.

Daniel Don, fostul șef al AJOFM Cluj a implementat mai multe proiecte finanțate prin programul operațional POSDRU. Astfel, între Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj și Organismul Intermediar POSDRU din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a fost încheiat un contract de finanțare POSDRU – ”Funcționarul Electronic”.

Ca urmare a verificărilor efectuate asupra cheltuielilor solicitate la rambursare, POSDRU a stabilit că AJOFM Cluj a solicitat la rambursare cheltuieli ce au depășit valoarea procentului stabilit în conformitate cu prevederile contractului de finanțare.În 24 august 2015, prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale s-a stabilit că AJOFM Clujdatorează autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene un debit în valoare de 152.552 RON.

AJOFM Cluj a făcut contestație, însă aceasta a fost respinsă în octombrie 2015 de către POSDRU. Prin urmare, AJOFM Cluj s-a adresat instanțelor de judecată unde a cerut anularea actului administrativ prin care s-a constatat nereguli la contractul de finanțare.

În noiembrie 2016, Curtea de Apel Cluj  a admis excepția inadmisibilității și, în consecință, a respins acțiunea formulată de AJOFM Cluj ca inadmisibila, soluție în raport cu care a apreciat că nu se mai impune analizarea cererii de suspendare facultativă formulată de AJOFM Cluj.

ÎCCJ: Soluția Curții de Apel Cluj este corectă!

Împotriva acestei sentințe, AJOFM Cluj a declarat recurs, astfel că dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă recursul a fost respins. Curtea Supremă consideră că soluția dată de Curtea de Apel Cluj este corectă, în sensul în care nu este recunoscut contestatorului dreptul de a anula procesul-verbal în absența unei decizii de soluționare a contestației administrative.

“Recurenta-reclamanta a investit instanța de contencios administrativ cu o cerere vizând anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor nr. x/RI din 24 august 2015, emis de autoritatea publică pârâtă .Curtea de Apel Cluj a respins acțiunea formulată de reclamantă, ca inadmisibilă.Soluția Curții de apel este corectă, fiind adoptatăși de instanța de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispozițiilor legale la situația de fapt.Se reține căîntre Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj și pârâtul Organismul Intermediar POSDRU din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a fost încheiat Contractul de Finanțare POSDRU 19414.11 SI61424, cod SMIS 20206 ‘Funcționarul Electronic’.Ca urmare a verificărilor efectuate asupra cheltuielilor solicitate la rambursare, Organismul Intermediar a stabilit că beneficiarul a solicitat la rambursare cheltuieli ce au depășit valoarea procentului stabilit în conformitate cu prevederile contractului de finanțare.Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergenta nr. x/RI din 24 august 2015 s-a stabilit că reclamanta datorează autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene un debit în valoare de 152.552,59 RON.Contestația formulatăîmpotriva procesului-verbal sus-menționat a fost respinsă de autoritatea intimată, prin Decizia nr. 2656 din 16 octombrie 2015.Instanța de control judiciar reține că O.U.G. nr. 66/2011 reglementează, în procedura de constatare a neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene, o modalitate specifică de întocmire a actelor de control și de atacare a acestora, anterior sesizării instanței de judecată.Potrivit art. 34 alin. (3) raportat la art. 46 si art. 47 din O.U.G. nr. 66/2011 împotriva titlului de creanța se poate formula contestație în termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ.Conform art. 51 alin. (2) din același act normativ, deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii.Așadar, obiectul principal al acțiunii în contencios administrativ în această materie, similar procedurii fiscale, îl constituie anularea deciziei de soluționare a contestației.Subsecvent, persoana vătămată poate contesta și procesul-verbal sau nota de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, și chiar operațiunile administrative preparatorii actelor administrative atacate în condițiile Legii nr. 554/2004, fără ca anularea acestora din urmă să poată forma obiectul exclusiv al acțiunii in contencios administrativ.Procedura administrativă prealabilă investirii instanței de contencios administrativ instituie un mijloc de remediere a eventualei nelegalități a titlului de creanță atacat, prin reexaminarea lui de către autoritatea publică emitenta, care în cazul admiterii contestației, decide anularea acestuia, fapt ce permite contestatorului să-și ocrotească dreptul sau interesul legitim pe cale administrativa, evitând sesizarea instanței de judecată.Totodată, se observă că dispozițiile art. 50 alin. (8) din O.U.G. nr. 66/2011 reglementează dreptul contestatorului de a solicita, în cursul procedurii administrative de contestare, suspendarea executării titlului de creanțăîn condițiile Legii nr. 554/2004. Per a contrario, rezulta că, în prezenta dispozițiilor art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, nu este recunoscut contestatorului, în considerarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 554/2004, dreptul de a introduce acțiune in anularea notei de constatare/procesului-verbal/in absenta deciziei de soluționare a contestației administrative.Or, se constată că demersul judiciar inițial de recurenta-reclamanta vizează anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/RI din 24 august 2015, nu și decizia prin care s-a soluționat contestația administrativă formulatăîmpotriva acestui act.Prin urmare, toate criticile formulate sunt nefondate, soluția pronunțată de prima instanță reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei”, arată ÎCCJ.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.