Al cui e blocul poliţailor din Dej?
Blocul poliţailor din Dej reprezinta de cel puţin 20 de ani o “jonglerie” imobiliara intre primaria dejeana şi IPJ Cluj. Chiar daca, la inceputul anilor 90, blocul a fost dat gratuit de municipalitate poliţiştilor dejeni care nu avea sediu, IPJ Cluj nu a reuşit sa finalizeze cladirea. Cu toate acestea, IPJ Cluj cere primariei aproape 400.000 de euro pentru un teren de circa 3000 de metri patraţi pe care o ruina comunista sta sa se darame. Conform unor surse confideníale, pe acest teren ar fi pus ochii unul dintre cei mai prolifici dejeni din fieful PSD.
Inainte de anii 90, primaria dejeana s-a apuca de construcţia unui bloc pe strada Crangului care avea destinaţia de spaţii comerciale şi locuinţe. Construcţia a fost inceputa, insa nu a mai fost terminata pentru ca Revoluţia a oprit cateva minute şi la Dej şi a lasat ceea ce urma sa primeasca numele de “blocul poliţiştilor” de izbelişte.
Pentru ca primaria dejeana la data respectiva, nu avea bani sa termine edificarea blocului, iar, in acelaşi timp, poliţiştii dejeni nu aveau un sediu al lor, şefii celor doua instituţii au semnat un acord prin care primaria ceda, cu titlu gratuit, construcţia inceputa cu terenul aferent de circa 3.000 de metri patraţi, urmand ca poliţia dejeana, cu ajutorul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Cluj şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) sa obţina fonduri guvernamentale cu ajutorul carora sa finalizeze cladirea. Astfel, municipalitatea ar fi scapat de un bloc neterminat, iar poliţia dejeana ar fi dobandit un sediu şi cateva apartamente de serviciu. Insa, pentru ca Romania este ţara tuturor posibilitaţilor, lucrurile au luat o cu totul alta turnura. In momentul de faţa, “blocul poliţiştilor” din Dej a ajuns intr-o stare de degradare atat de avansata incat s-ar putea prabuşi in orice clipa. Cu toate acestea, reprezentanţii IPJ Cluj spun ca au investit sume importante in lucrarile de construcţie de care ar fi beneficiat ruina de pe strada Crangului. Una peste alta, in momentul de faţa, reprezentanţii municipalitaţii spun ca ar avea un investitor care ar putea construi o parcare in locul “blocului poliţiştilor”, cu condiţia ca terenul sa fie liber de sarcini. Insa acest lucru nu este posibil pentru ca IPJ Cluj a pus o interdicţie in Cartea Funciara şi conform unui inscris oficial al Ministerului Administraţiei şi Internelor, interdicţia nu va fi ştearsa decat in momentul in care municipalitatea ori plateşte catre IPJ Cluj circa 400.000 de euro, suma la care şefii poliţiei clujene au evaluat lucrarile facute pe la inceputul anilor 2000, ori aceeaşi instituţie a MAI primeşte cateva apartamente in zona.
“Intampinam greutaţi in rezolvarea problemei pentru ca o parte din investiţia iniţiala s-a efectuat de Ministerul de Interne in urma cu 20 de ani, iar danşii au recalculat aceasta investiţie la 1.800 lei, respectiv 18 miliarde lei vechi. Dorim sa vindem terenul din zona dar valoarea terenului nu acopera valoarea ceruta de Ministerul de Interne. Am facut din nou demersuri la Ministerul de Interne sa-şi asume responsabilitatea in cazul in care s-ar produce accidente deoarece expertiza care s-a efectuat a dovedit ca aceasta cladire nu prezinta siguranţa in exploatare şi este un pericol. Le-am cerut şi reevaluarea sumei, aceasta sa fie suportabila pentru buget, pentru ca suma propusa de danşii era foarte mare”, spune Morar Costan, primarul Dejului.
De caţi poliţişti e nevoie pentru o cerere?
Conform reprezentanţilor MAI, “IPJ Cluj a preluat prin HCL Dej nr 21/1994 şi prin protocolul nr 90.889/1994 stadiul fizic “Bloc 50 de apartamente” situat pe strada Cangului nr 1, construcţie in curs de executare şi teren aferent situat in municipiul Dej. In perioada 1995-1996 au fost executate lucrari de construcţie la structura de rezistenţa, insa ca urmare a lipsei fondurilor alocate de la bugetul de stat, la finele anului 1996 acestea au fost sistate. In anul 2002, imobilul menţionat a fost trecut in domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului de Interne in administrarea domeniului privat al municipiului Dej şi administrarea consiliul local prin HG. 727/2001, urmand ca potrivit dispoziţiilor art.3, la momentul darii in folosinţa a cladirii, Ministerul de Interne sa redobandeasca dreptul de administrare asupra unui numar de apartamente avand o suprafaţa locuibila proporţionala cu ponderea valorii actualizate a lucrarilor executate prin bugetul propriu din valoarea finala a obiectivului, care in prezent este in cuantum de 1.411.390,0284 lei. Ulterior, in baza Deciziei nr 23/2002 şi a convenţiei 11732/13248/2002, imobilul a fost transmis Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe in folosinţa gratuita, impreuna cu terenul aferent, pentru finalizarea obiectivului de investiţii, insa din cauza nerespectarii prevederilor convenţiei menţionate, aceasta a fost reziliata prin HCL Dej nr. 151/2005, imobilul revenind in administrarea consiliului local.
Din cauza lipsei de fonduri pentru demararea lucrarilor de construcţii, CL Dej a aprobat vanzarea prin licitaţie publica cu strigare a blocului neterminat şi a terenului aferent cu o suprafaţa de 2936 mp. Avand in vedere HG 727/2002, IPJ Cluj a formulat o cerere pe cale de ordonanţa preşedinţiala catre judecatoria Dej, prin care a solicitat sa se dispuna incetarea tuturor demersurilor de orice natura ce vizau instrainarea imobilului in discuţie, cererea fiind admisa in rejudecare. Ulterior acestei acţiuni, Primaria municipiului Dej a formulat o noua cerere instanţei prin care s-a solicitat aprobarea demolarii construcţiei pe motivul ca structura de rezistenţa nu mai prezinta siguranţa in exploatare datorita starii de degradare. Acţiunea a fost inregistrata tot la instanţa dejeana, iar in prezent este suspendata.
Prin adresa 690/10.11.2010, Primaria municipiului Dej a solicitat IPJ Cluj aprobarea pentru demolare construcţiei şi ridicarea interdicţiei din Cartea Funciara. drept raspuns, IPJ Cluj a comunicat ca ridica interdicţia din CF şi este de acord cu daramarea cladirii daca primaria dejeana ofera inspectoratului apartamente in cuantumul sumei stipulate in HG 727/2002”, arata inscrisul MAI.
Cu alte cuvinte, IPJ Cluj primeşte gratis un teren pe care este inceputa o construcţie, pe parcursul a 20 de ani face cateva lucrari sumare pe care le evalueaza insa la 400.000 de euro, şi reprezentanţii instituţiei au pretenţia sa primeasca aceşti bani pentru a preda un bun imobil aflat intr-o stare de degradare mult mai avansata decat stadiul bunului atunci cand a fost primit.
Disputa pentru afacerile lui Savan
Conform unor surse confidenţiale, daca primaria va reuşi sa taie nodul gordian de care este legata de IPJ Cluj in aceasta afacere, terenul respectiv ii va reveni, cu tot cu licitaţie, lui Emil Savan, om de afaceri din Dej care face parte din fieful local al PSD şi unul dintre finanţatorii campaniei actualului primar, Morar Costan. Gazeta de Cluj a prezentat modul in care Emil Savan s-a infiltrat intr-o serie de afaceri care i-au pus pe tava mai multe imobile din centrul Dejului. Prin intermediul a doua societaţi foste comuniste, SC Metex SA şi SC Alpa SA, Savan a reuşit sa puna mana pe doua imobile extrem de valoroase din centrul municipiului Dej. Pentru o perioada, director la SC Metex a fost Corina Boca, cumnata fostului ministru de interne Ioan Rus. La SC Alpa, SA acţionar majoritar (peste 95% din pachetul de acţiuni) este SC Sompan SA, firma condusa de pesedistul Emil Savan, unul dintre principalii finanţatori de campanie ai actualului primar al municipiului Dej, Morar Costan, membru PSD. Influenţa de care se bucura Savan este alimentata şi de relaţia de prietenie pe care o are cu fraţii Itu din Dej. Daca unul este deputat, ceilalţi doi fraţi au preferat sa se axeze pe afaceri. De numele fraţilor Itu se leaga şi problemele cu care combinatul de celuloza şi hartie SC Someş Dej s-a confruntat pana acum. Cornel Itu, liderul PSD Dej, sta bine la capitolul relaţii comerciale cu combinatul, fiind acţionar, impreuna cu fostul primar al Dejului, Ioan Ungur, la societatea Mecsom, cu sediul in Dej. Mecsom are contracte cu Somes Dej de mai mulţi ani, de la contracte pentru intreţinerea utilajelor, la cele ce vizeaza cumpararea de fier vechi.
Ştefan Trandafir
