Alb şi negru pentru Palocsay

Problema Palocsay se complică pe zi ce trece . Autorităţile din Feleac au pus în posesie până acum peste 70 de peroane .În acelaşi timp, hostezenii se văd văduviţi de terenurile care li se cuvin prin “legea ruşinii”   Soluţiile de despăgubire, praf în ochi

Dacă hostezenii s-au văzut văduviţi, pentru a doua oară, de terenurile confiscate de către regimul comunist în anii 1950 prin aşa-zisa “lege a ruşinii”, nu acelaşi lucru putem să îl spunem şi despre felecani. La mijlocul săptămânii trecute autorităţile locale din comuna Feleacu împreună cu reprezntanţii firmei care a câştigat licitaţia pentru măsurarea suprafeţelor de teren din Palocsay au pus în posesie a doua serie de felecani care deţin teren în livadă. Primarul din Feleacu, Nicolae Balea a declarat că până în momentul de faţă au fost măsurate terenurile a 70 de persoane, urmând ca în următoarea perioadă se se mai pună în posesie şi restul felecanilor. “Azi (n.r. miercurea trecută) vom măsura terenurile la 13 persoane, urmând ca numărul persoanelor care vor obţine titlurile de proprietate în următoarea perioadă să ajungă la 70, din totalul de aproximativ 260. Peste două zile ne vom întâlni din nou aici şi vom măsura terenurile altor felecani, urmând ca procesele verbale să fie trimise la “cadastru”, de unde se vor elibera titlurile de proprietate. Dacă lucrurile decurg normal, în maxim o lună oamenii ar trebui să primească titlurile. Noi sperăm ca vremea să ţină cu noi şi să putem rezolva anul acesta cât mai multe solicitări. În mod normal, în maxim un an şi jumătate ar trebui să terminăm de împroprietărit toţi felecanii”, a spus Balea.

Dreptatea mai aşteaptă

Dacă situaţia felecanilor este în curs de rezolvare, situaţia hoştezeniilor pare fără ieşire. După ce parlamentarii au adoptat legea de reînfiinţare a staţiunilor pomicole, hoştezenii s-au văzut văduviţi de 172 de hectare care li se cuveneau. Problema este că o parte dintre aceştia obţinuseră deja de la autorităţile locale titlurile de proprietate, singurul “hop” înainte de intrarea efectivă în posesia terenului era avizul final al ministrului agriculturii. Din păcate pentru ei, respectivul aviz nu a mai venit niciodată. În locul unui titlu de proprietate, hoştezenii s-au ales cu o lege care seamănă tot mai mult cu un decret comunist de înfiinţare a colectivelor. Acum că terenurile au intrat în administrarea statului, foştii proprietari vor trebui despăgubiţi. În momentul de faţă există trei variante prin care hostezenii pot fi răsumpăraţi: alte terenuri, bani sau acţiuni la Fondul Proprietatea. Din păcate fiecare variantă are “hibele” ei. Prima şi cea mai bună variantă ar fi despăgubirea prin compensare în natură. Adică, statul român va trebui, prin ADS, să acorde despăgubiri cetăţenilor sub forma unui alt teren, pe o altă locaţie. Legea spune că persoanele care sunt expropiate trebuie să să primească un teren de valoare apropiată, dar care să nu depăşească suprafaţa expropiată. Cu alte cuvinte, dacă unui cetăţean i se cuvin două hectare de teren care valorează 1000 de euro, el nu va putea primi înapoi în altă parte trei hectare care valorează aceaşi sumă de bani. Singura problemă este că în momentul de faţă în intravilanul municipiului nu există terenuri care să nu fie revendicate şi în consecinţă cererile de compensare prin acordarea de terenuri nu vor putea fi satisfăcute. Prefectul Călin Platon a declarat în urmă cu câteva zile că o variantă pentru despăgubirea hostezenilor ar fi acordarea de terenuri în zona numită Valea Fânaţelor. Singura problemă este că şi acolo sunt cereri de retrocedare.

Bani…ioc

Conform legii, statul român este obligat, în asemenea situaţii să facă două propuneri de terenuri pentru fiecare om care urmează să fie despăgubit. Dacă cetăţeanul refuză fiecare propunere, se va trece la despăgubirea în bani sau acţiuni la Fondul Proprietatea. În momentul de faţă, făcând un calcul aproximativ, cele 171.74 hectare valorează mai mult de 200 milioane euro. Aşa cum se ştie, Guvernul României ezită când vine vorba de despăgubiri în bani. Asta mai ales dacă ar fi să luăm în calcul şi faptul că prin legea de refacere a staţiunilor de cercetări pomicole, zeci de mii de hectare au fost renaţionalizate în toată ţara. Din acestea, o parte importantă sunt în aceeaşi situaţie cu cea de la Palocsay. În aceste condiţii, suma pe care va trebui s-o deconteze statul român pentru a compensa cererile oamenilor se poate ridica şi la câteva miliarde de euro. Ţinând cont de acest fapt este foarte probabil ca executivul să nu ia în calcul această variantă de despăgubire.

Fondul Proprietatea intră pe fir

Cea mai probabilă variantă prin care statul român va rezolva această problemă va fi acordarea în compensaţie de titluri la Fondul Proprietatea. Nici această variantă nu este cea mai fericită pentru hostezeni. În condiţiile în care în momentul de faţă Fondul Proprietatea există doar pe hârtie şi în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Integritate din cauza scandalurilor legate de salariile directorilor de acolo, această variantă este una extrem de prolematică. În condiţiile în care este foarte posibil ca primele două variante să nu se poată fi puse în practică, varianta acţiunilor la Fondul Proprietatea pare cea mai de luat în considerare. Dacă se va merge pe această variantă, fiecare cetăţean care urmează să fie despăgubit va primi în funcţie de valoarea pământului său un pachet de acţiuni la Fondul Proprietatea. Pachet de acţiuni pe care este liber să-l pună în vânzare pe piaţa de capital. Totuşi, odată ce titlurile la respectivul fond vor inunda piaţa bursieră, acestea automat vor scădea şi în consecinţă titularii acţiunilor se vor vedea sărăciţi instantaneu. Mai mult, în condiţiile în care piaţa bursieră mondială şi implicit şi cea din România trece printr-o criză asemănătoare celei din 1929, investiţiile în piaţa de capital sunt mai mult decât riscante. Or, trebuie luată în considerare şi situaţia în care o mulţime de cetăţeni care au terenuri în Palocsay sunt trecuţi demult de prima tinereţe şi care, poate unii dintre ei au primit respectivele terenuri ca premiu pentru că au luptat în al doilea război mondial. De observat ar fi cum vor putea fi convinşi nişte octogenari să accepte nişte hârti, aparent fără valoare, în detrimentul unor terenuri moştenite, probabil de la bunici sau străbunici.

Lege ilegală

Şeful Agenţiei Domeniului Statului Cluj, consilierul local Csoma Botond consideră că această lege este ilegală din toate punctele de vedere. “ Legea care a fost votată recent de către Parlament îi sfidează pe acei cetăţeni care de 18 ani luptă să-şi redobândească proprietăţile confiscate în mod abuziv sub regimul comunist. Legea atât în spiritul cât şi în litera ei contravine principiului restitutio in integrum, principiu de baza al legii 247/2005. Creeaza o mare nedreptate din punct de vedere moral, juridic şi politic. De asemenea, m-a surprins înversunarea cu care anumite persoane, atât din viaţa politică cât şi din alte domenii, se opun restituirii acestor terenuri proprietarilor de drept. Această înverşunare creează suspiciuni. Mai mult decât atât, momentul adoptării legii dă de gândit. Se ştie foarte bine că nu de mult timp Comisia Judeţeană de Fond Funciar a validat anexele referitoare la terenurile aflate în perimetrul staţiunii. Astfel a fost aprobată o suprafaţă de aproape 58 ha pentru hostezeni, deci dreptul de proprietate a fost recunoscut. A mai ramas un pas: punerea în posesie şi emiterea titlului de proprietate, şi în acest moment vine Parlamentul şi adopta o asemenea lege prin care blochează totul. Mi se pare o batjocură totală”, a mai spus Csoma Botond.

Colaborare şi ajutor

Primarul din comuna Feleacu, Nicolae Bala a declarat că această lege este una care face o foarte mare nedreptate. “Aceasta lege este una care nu face alceva decât distrugă munca noastră de 18 ani. Oamenii, autorităţile locale se văd acum în situaţia de a arunca pe geam tot ce au muncit de la revoluţie încoace. Chiar dacă felecanii vor primi terenurile înapoi în următoarea perioadă, îmi pare sincer rău pentru hostezeni. Împreună cu ei ne-am luptat pentru a ne recupera cu toţii terenurile, iar acum ei au fost scoşi din schemă de nişte oameni care urmmăresc numai interesul imobiliar. Pe această cale ţin să le mulţumesc primarului Emil Boc şi preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe pentru sprijinul acordat şi sper ca ei să găsească o soluţie pentru ca situaţia hostezenilor să se rezolve”, a declarat Balea.

Augustin Stanciu