Din culisele ALDE Cluj şi a scandalului de la Bucureşti

Formaţiunea ALDE a apărut în România în urmă cu doi ani prin fuzionarea Partidului Conservator cu nelegitimul Partid Liberal Reformator. Cele două formaţiuni politice erau deţinute de Daniel Constantin- atunci ministrul al Agriculturii şi de Călin Popescu Tăriceanu. Gazeta de Cluj vă prezintă cum Steluţa Cătăniciu şi-a croit abuziv drumul spre un nou mandat de parlamentar, dar şi mărul discordiei dintre liderii ALDE menţionaţi mai sus.

La fel ca şi fuziunea PDL în PNL, au existat conflicte între cei ce au aderat la PLR(formaţiune nerecunoscută din punct de vedere legislativ) şi membrii Partidului Conservator. Cu toate acestea, cei din urmă au cedat adesea locuri pe listele electorale atât la alegerile locale cât şi la cele parlamentare.

33 la 3

În momentul în care s-a produs fuziunea, la Cluj, Partidul Conservator avea în funcţie un număr de 33 de consilieri locali pe raza judeţului, în vreme ce liberalii reformaţi aveau doar trei. La numărul de deputaţi în mandat, PC avea trei iar PLR unul singur: Steluţa Cătăniciu.

Cu toate acestea, fuziunea a impus egalitate, o formă organizatorică cu doi co-preşedinţi reprezentativi fiecărei părţi, până la organizarea unui congres naţional care să completeze procedura de unificare.

Localele din vara trecută

Aşadar, în vara anului 2016, co-preşedinţi ALDE erau deputatul Steluţa Cătăniciu(PLR) şi deputatul turdean Mircea Irimie(PC). În vederea organizării în teritoriu, cei doi au ajuns la o înţelegere comună, cu dificultate, referitoare la validarea candidaţilor din partea ALDE pentru funcţiile de primari sau listele de candidaţi pentru locurile în Consiliile Locale din Cluj.

În vreme ce vechii conservatori aveau stabiliţi 50 de candidaţi, Steluţa Cătăniciu neavând organizaţii puternice în teren a reuşit să se impună doar pe Gherla şi Huedin, unde scorul electoral obţinut de protejaţii acesteia a fost dezastruos. Drept urmare, ALDE nu a obţinut în cele două oraşe nici un consilier local, iar cei ce au candidat ca primari s-au situat pe ultimele poziţii, în ambele cazuri.

Faceţi loc pentru ”Majestatea Sa”

La nivel naţional, ALDE a stabilit ca organizaţiile ce au obţinut la alegerile locale un scor mai mare decât cel al partidului pe ţară să îşi stabilească singure membrii. Pentru celelalte organizaţii judeţene, procedura s-a făcut exclusiv prin consultarea şi aprobarea liderilor de la Bucureşti.

Drept rezultat, Steluţa Cătăniciu a fost pusă pe un loc eligibil, iar fostul deputat Mircea Irimie a fost exclus categoric de pe listele parlamentare. Pentru ca cel din urmă să tolereze această situaţie, deşi avea notorietate în rândul organizaţiei, conducerea centrală a ALDE l-a numit după alegeri, secretar de stat în Guvernul Grindeanu.

În tot acest timp, presa vuia de sentinţa definitivă pe care Steluţa Cătăniciu a primit-o de la instanţă pentru infracţiunile comise de aceasta şi semnalate în repetate rânduri de cei de la Agenţia Naţională de Integritate.

Însă cum ANI este o instituţie subordonată Senatului, miraculos, Steluţa Cătăniciu a intrat în parlament în ultima zi de validare a mandatelor, pentru că cei din comisia juridică au deschis prea târziu ”un sertar” în care se afla adresa ce preciza incompatibilitatea Steluţei cu funcţia de parlamentar.

În prezent cei de la ANI au revenit cu o adresă către Camera Deputaţilor prin care  se cere vacantarea poziţiei ocupată abuziv şi ilegal de către Steluţa Gustica Cătăniciu.

Cu alte cuvinte, ALDE la Cluj s-a construit în jurul Partidului Conservator. Ciudat este că, fostul deputat Ioan Moldovan a fost implicat şi el într-o speţă ANI, iar locul său în Parlament a fost vacantat în timp ce acesta se lupta cu instanţele de judecată pentru a-şi dovedi nevinovăţia. Însă, în cazul Steluţei Gustica, nici după condamnarea ei definitivă, nici după pierderea contestaţiei pe cerinţele ANI, nu i-a fost vacantat locul.

O grupare de membri ALDE o acuză pe aceasta de denigrare, superficialitate şi dezinteres pentru partid. În acest context amintim că Steluţa deseori a refuzat să comunice cu membri sau să se comporte ca un co-preşedinte ALDE Cluj, la acestea se adaugă faptul că deputatul a început atacuri la adresa colegilor de partid, pe unii dintre aceştia ameninţându-i cu excluderea. În activitatea sa parlamentară, Gustica s-a afirmat o singură dată la audierea Cristinei Gueşeth propusă în Guvernul Cioloş pentru a ocupa funcţia de ministru a Justiţiei. În acel episod, Gustica a demonstrat că Guesth nu era pregătită profesional ori capabilă să primească o astfel de funcţie.

Cu toate acestea, reprezentativitatea Steluţei pentru clujeni, care nu neapărat au votat-o pe ea ci formaţiunea politică din care făcea parte, a fost nulă. Recent ALDE Cluj-Napoca a fost pe punctul de a fi evacuat pe motiv că Steluţa Cătăniciu nu ar fi plătit chiria pentru spaţiu şi cheltuielile la utilităţi deşi membrii aveau cotizaţiile la zi. În acest sens, proprietarul imobilului de pe strada Brătianu din Cluj-Napoca a transmis la Bucureşti un mail prin care explica lipsa de comunicare cu Steluţa Cătăniciu, datoriile înregistrate de ALDE şi posibilitatea rezilierii contractului de închiriere, fără a-l mai prelungi prin acte adiţionale.

Mărul discordiei la Bucureşti sau preluare ostilă a partidului

Atitudinea superficială a Steluţei Cătăniciu nu este un caz singular în ALDE, conflicte existând şi între cei doi co-preşedinţi naţionali ai partidului: Călin Popescu Tăriceanu şi Daniel Constantin.

Pe data de 19 martie, la Casa Poporului au fost convocaţi vechii membrii înregistraţi în PLR şi PC pentru a stabili de comun acord, atât organizarea unui Congres Naţional, cât şi modul în care se va finaliza fuziunea, şi anume prin desemnarea unui singur preşedinte de partid, ales din cei existenţi: Tăriceanu şi Constantin.

Însă, spre surprinderea celor din PC, la întâlnirea respectivă au venit oameni ce nu aveau drept de a participa. În momentul fuziunii s-a redactat un statut de funcţionare al ALDE. În câteva dintre articolele menţionate în statutul respectiv se preciza care sunt reprezentanţii PLR şi PC până la unificarea completă a ALDE.

Socoteala de acasă nu bate cu cea din târg

Înţelegerea de acum doi ani dintre Constantin şi Tăriceanu era ca cel din urmă să fie preşedinte ALDE, iar celălalt preşedinte executiv. Bătălia s-a dat pe funcţia de vicepreşedinte al formaţiunii şi pe ceea de secretar general, funcţii pe care cei din PLR doreau exclusiv nominalizarea membrilor din tabăra lor.

Interesant este că, din cei 121 de participanţi la acea întâlnire, au ieşit din sală fără a semna condica de prezenţă, în semn de protest faţă de încălcările statutului, peste 50 de oameni. La final de şedinţă, totuşi, peleriştilor le-a dat cu virgulă, consemnând că au fost prezenţi 111 membrii ALDE. De aici, au început conflictele între cele două tabere, PLR şi PC, iar liderul PSD, Liviu Dragnea a pus paie pe foc în momentul în care i-a dat de înţeles printr-o declaraţie făcută în presă, lui Daniel Constantin că poate pleca acasă.

În următoarele zile din cei doi co-secretari generali ai ALDE,  cel din partea PC a fost eliberat din funcţie, într-o manieră abuzivă, la ordinul lui Calin Popescu Tăriceanu dar fără acordul lui Daniel Constantin.

Deşi se află în proces de eliberare din funcţia pe care o ocupă în Camera Deputaţilor, unul dintre cei ce vor funcţie de conducere la nivel naţional al ALDE este deputatul Steluţa Cătăniciu. Alături de aceasta îşi mai doresc funcţii de conducere deputatul Daniel Chiţoiu şi scriitorul Varujan Vosganian.

În cazul în care conflictul din conducerea ALDE nu se va aplana, cei din PC nu vor avea altceva de ales decât să se despartă de PLR, lucru deloc convenabil, dat fiind faptul că Partidul Conservator a înregistrat un succes record în ultimii ani, sub sigla ALDE.