Alegeri cu cantec la CSM

Una dintre cele mai importante instituţii ale statului, Consiliul Superior al Magistraturii, care garantează independeţa justiţiei, este pe cale să îşi aleagă viitorii membrii.  Perioada depunerii candidaturilor a avut loc între 17 iulie şi 6 august 2010, urmând ca primul tur de scrutin, care se desfăşoară la nivelul Curţilor de Apel, să înceapă din 17 septembrie. La 1 noiembrie, după finalizarea votului la nivel naţional, ar trebui să aflăm componenţa viitorului CSM. Cu toate acestea, alegerile din acest an ridică probleme de legalitate cu privire la conformitatea cu legea a unor candidaturi, precum şi implicarea politicului în justiţie.

Unii cer să fie realeşi la CSM

Textul legii nr. 317/2004 privind organizarea alegerilor în CSM, republicată, prevede că durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea ocupării unui nou mandat. Chiar dacă prevederile legii sunt exprese, trei dintre actualii membrii ai CSM , judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu, respectiv procurorul Dan Chiujdea, şi-au depus candidatura pentru un nou mandat. Judecătorul Lidia Bărbulescu a făcut obiectul multor controverse de-a lungul timpului, de la contre cu preşedintele Traian Băsescu până la discuţiile din dosarul senatorului PSD Cătălin Voicu, în care se presupune că ar ocupa funcţia de “doamna profesoară”, atât de des menţionată în convorbirile telefonice interceptate. Dana Gârbovan, judecător la Curtea de Apel Cluj şi preşedinte al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, a contestat candidatura Lidiei Bărbulescu, printr-o scrisoare adresată Comitetul Electoral Permanent al CSM. În acestă scrisoare sunt prezentate motivele de fapt şi de drept care fac ilegală candidatura şi impun respingerea acesteia. Cu toate acestea, chiar dacă respingerea candidaturilor ar fi întemeiate pe textul de lege, cei trei magistraţi se bazează, pentru obţinerea unui nou mandat pe interpretări favorabile lor. Cu alte cuvinte, cei trei consideră că, din moment ce legea 317 în forma actuală republicată, a intrat în vigoare în anul 2004, este evident că nu le este aplicabilă şi lor, ei fiind deja în cursul mandatului de membru al CSM. Mergând pe acest raţionament, ai nu ar fi vizaţi de prevederile legii, care prevede durata mandatului de 6 ani, fără posibilitatea ocupării unui alt mandat.
Interesant este faptul că profilurile vor fi făcute publice abia după 1 septembrie, iar până la 17 septembrie 2010, data desfăşurării primului tur de scrutin al alegerilor CSM, cel mai probabil nu va exista timpul suficient pentru derularea unor dezbateri serioase cu privire la persoana candidaţilor .

Candidaţii Ministerului Justiţiei

Şi mai stupefiantă, crede Cristi Danileţ, judecător la Judecătoria Oradea, este candidatura a doi magistraţi detaşaţi care ocupă funcţii înalte în Ministerul Justiţiei. Este vorba despre un secretar de stat, judecătoarea Lidia Barac şi un director de direcţie, judecătorul Ovidiu Puţura. Şi în această privinţă legea este clară şi precizează că dacă aceşti ocupă funcţii la alte instituţii ale statului, nu pot vota şi nu pot fi votaţi. Pentru a rămâne tutuşi în cursa pentru un mandat CSM, aceştia au declarat că faptul de a nu putea vota nu îi împiedică să fie votaţi. Cristi Danileţ este de părere că nu poţi lucra şi la CSM şi la instanţă. Cei care se ocupă de CSM trebuie să îşi dea demisia din funcţia deţinută la instanţă, o instituţie nu poate fi condusă de la distanţă, crede Danileţ. Acesta, împreună cu alţi doi magistraţi, Horaţius Dumbravă, judecător la Curtea de Apel Târgu Mureş şi Adrian Neacşu, judecător la Tribunalul Vrancea au redactat o scrisoare către candidaţii pentru CSM, prin care fac apel la transparenţă şi corectitudine. Chiar dacă scrisoarea a fost adresată tuturor candidaţilor care aspiră la un loc de membru în CSM, Cristi Danileţ ne-a declarat că a primit până acum doar un răspuns, şi anume din partea lui Alexandru Şerban, vicepreşedinte al Curţii de Apel Braşov. Acesta s-a arătat de accord cu o eventuală demitere din funcţia ocupată la instanţă în cazul alegerii sale ca membru al Consiliului.

Sabin Ripan

Candidaţii CSM ar trebui să îşi asume următoarele:
1. Să demisioneze din funcţia de conducere ocupată la instanţa/parchet, dacă este cazul, imediat după numirea în funcţia de membru CSM;
2. Să nu candideze, pe întreaga durată a exercitării mandatului, pentru promovarea în funcţii de execuţie sau pentru numirea în orice fel de funcţii de conducere la instanţe/parchete;
3. Să nu candideze, pe întrega durata a exercitării mandatului,  pentru numirea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie;
3. Să nu îşi favorizeze în nici un fel într-un mod incorect, pe întreaga durata a exercitării mandatului, instantele ori parchetele  de unde provin;
4. La încetarea mandatului, să nu candideze pentru un nou mandat de membru al CSM, indiferent de schimbarile legislative ce ar avea loc;
5. Să nu foloseasca privilegiul constitutional al secretului votului pentru a-şi ascunde răspunderea individuala faţă de corpul magistratilor în spatele hotărîrilor anonime şi colective ale CSM.

Rolul şi structura CSM

ARTICOLUL 133 din Constituţia României

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;
c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2).