Alegeri in Egipt
Rezultatul primului tur al alegerilor din Egipt a fost şi nu o surpriza. Nu este o surpriza, deoarece pe primul loc s-a clasat un reprezentant al Fraţilor musulmani Mohamed Morsi, ceea ce era de aşteptat, dar a fost o surpriza ca locul 2 l-a obţinut un exponent al regimului Mubarak, Ahmed Shafiq, care i-a fost chiar prim-ministru dictatorului. Ambii au inregistrat peste 5 milioane de voturi, deci au obţinut adeziunea a circa 25% din electorat. Şi, ca atare, se vor confrunta in turul II al scrutinului electoral. Scoruri bune au obţinut reprezentantul stangii, precum şi cel al salafiştilor, islamici mai radicali decat Fraţii musulmani. Ultimii s-au remarcat prin zelul deosebit in incendierea bisericilor creştine copte. Desigur, urmeaza negocierile, respectiv cei care nu s-au clasat pe primele doua poziţii işi vor indruma electorii proprii catre cine sa-şi dea voturile in schimbul concesiilor obţinute de la cei de pe primele doua locuri.
Acum, cateva cuvinte despre Fraţii musulmani. Infiinţate in 1928 in Egipt de catre un invaţator, Hassan Al-Bannor, aceasta organizaţie a devenit o forţa politica puternica, care a obţinut rapid adeziunea populaţiei. Intr-o lume a corupţiei, cum este cea orientala, a promovat consecvent, pe langa respectul Coranului in litera lui şi dreptul musulman, susţinute activitaţi caritabile in favoarea oamenilor sarmani. A fost considerat, in opinia publica, ca incoruptibil. Şi-au constituit şi forţe de auto-aparare sub forma unor organizaţii paramilitare. Structurile politice filo-occidentale din Egipt şi din alte ţari musulmane au persecutat-o sever, mulţi dintre liderii Fraţiei ajungand in inchisoare, iar unii şi-au pierdut chiar viaţa. Adrian Cioroianu, intr-un studiu recent, publicat in Istorie şi Civilizaţie, a aratat ca, deşi de multe ori in afara legii, iar alteori toleraţi, Fraţii musulmani „au ramas o prezenţa constanta in societatea araba sunnita in Egipt, ca şi in alte ţari invecinate.” Deşi in cadrul mişcarilor anti-Mubarak de anul trecut Fraţii nu au fost chiar in primele randuri, aceştia au fost cei care au profitat cel mai mult de rasturnarea Rais-ului (preşedinte, in limba araba). Fraţii musulmani şi-au intemeiat un partid politic – Partidul Libertaţii şi Dreptaţii, la alegerile pentru Parlament au caştigat 235 de locuri din cele 500 de locuri disponibile, iar acum reprezinta principala forţa politica a ţarii.
Probabilitatea ca reprezentantul lor sa devina preşedinte nu este chiar o tragedie, deoarece in cazul acestei organizaţii, devenita partid, se gasesc şi personaje mai liberale. Principalul test al viitorului preşedinte va fi daca acesta va respecta sau nu inţelegerile incheiate cu Israelul, care i-au permis ţarii piramidelor sa recupereze Peninsula Sinai şi sa stabileasca relaţii economice avantajoase cu avanpostul Occidentului in Orient. (In Tunisia, in care Fraţii musulmani –dupa alegeri libere – ocupa un loc central in cadrul structurii statului, nu s-au produs modificari semnificative in politica externa a ţarii, ceea ce este de bun augur.)
Faptul ca un fost reprezentant al orientarii pro-Mubarak a obţinut al doilea loc in primul tur nu ar trebui sa ne mire prea mult. Fostul preşedinte, in pofida caracterului dictatorial al politicii sale, a dezvoltat economia ţarii, inclusiv turismul, a cultivat clasa de mijloc, a asigurat subzistenţa pentru mulţi egipteni, care se caracterizeaza printr-o natalitate galopanta, oferind alimente la preţuri subvenţionate. Chiar daca Mubarak a fost adeptul unei conduceri seculare a statului, adica laice, conceptul acesta, in Orient, trebuie inţeles altfel decat in restul lumii. Nici intr-o ţara musulmana, chiar daca tolereaza şi alte credinţe şi deci nu aplica Şaria, nimanui şi sub nici un motiv nu i se permite sa formuleze vreo critica sau chiar observaţie la adresa Islamului. In acest context trebuie interpretat scorul relativ bun obţinut de unele partide laice. La Alexandria, oraşul lui Alexandru Macedon, candidatul stangii s-a clasat pe primul loc. Din aceasta perspectiva complicata trebuie sa pornim cand incercam sa formulam prognoza evoluţiei evenimentelor in Egipt, o zona importanta pentru menţinerea stabilitaţii in Orientul Mijlociu.
30 mai 2012 Adrian Man
