Alegerile locale, scrutin-pilot pentru victoria USL la legislative
Rezultatele ultimelor alegeri reprezinta un semn de alarma pentru partidul care s-a aflat la guvernare in ultimul mandat, care a pierdut nu doar o serie de consilii judeţene şi primarii, ci şi zone eminamente portocalii, cum este Clujul. Cu sau fara votul uninominal pur, USL pare sa aiba toate şansele de a constitui majoritatea parlamentara şi de la toamna, de aceasta data cu o diferenţa considerabila faţa de celelalte partide.
Alegerile locale din 2012 au reprezentat un moment punct de cotitura in politica romaneasca din ultimul deceniu, democrat-liberalii pierzand majoritatea Consiliilor Judeţene, dar şi un numar considerabil de primarii. Rezultatele alegerilor locale din 2012 au dus la o noua harta politica, USL reuşind sa fie marele caştigator al acestui scrutin.
USL a reuşit sa caştige aproximativ 88% din mandatele pentru preşedinţia Consiliilor Judeţene. PSD a obţinut peste 50%, caştigand 22 de mandate din cele 41 posibile. Un singur candidat PSD a fost invins, situaţia aparand la Arad. PNL se claseaza pe locul doi, cu aproape 30% din mandate. PDL a depaşit cu un singur mandat scorul PC sau al UNPR.
35 de consilii judeţene USL
Analiza comparativa a rezultatelor alegerilor din 2008 şi 2012 arata ca s-a inregistrat o scadere dramatica de preşedinţii de Consilii Judeţene caştigate de PDL. Daca in urma cu patru ani, democrat-liberalii au obţinut 14 astfel de mandate, in 2012 numarul s-a redus la doar doua. Pierderea poate avea repercusiuni asupra scorului obţinut de partid la alegerile parlamentare, data fiind influenţa şefilor de CJ in procesul electoral.
PNL a fost partidul care şi-a marit cel mai mult numarul de Consilii Judeţene conduse. De la cinci astfel de funcţii in 2008, liberalii au dupa alegerile din 2012 treisprezece preşedinţi de Consiliu Judeţean. Cele mai multe victorii au venit in Transilvania, dar scorul a fost imbunataţit şi de rezultatele obţinute de organizaţiilor din Moldova.
PSD, marele caştigator al alegerilor din 2008 la Consilii Judeţene, ramane şi in acest an numarul unu. Daca in urma cu patru ani, PSD a caştigat 17 Consilii Judeţene, dupa alegeri numarul acestora s-a redus la 15, prin plecari sau excluderi din partid. Dupa alegerile din 2012, social-democraţii au recaştigat Moldova, dar şi Muntenia, adunand la nivelul intregii ţari 22 de Consilii Judeţene, cu cinci mai mult decat la precedentele alegeri.
UDMR a pierdut jumatate dintre Consiliile Judeţene, numarul scazand de la patru la doua. Uniunea a fost devansata de foştii parteneri de guvernare de la PNL la Mureş şi Satu Mare. Forumul Democrat al Germanilor din Romania nu şi-a pastrat singurul preşedinte de Consiliu Judeţean, el pierzand in faţa candidatului USL la Sibiu. In schimb, doua partide noi au caştigat şefia CJ: Partidul Conservator la Maramureş şi UNPR la Neamţ.
Romanii sancţioneaza austeritatea
„Rezultatul alegerilor locale e cea mai aspra sancţiune aplicata unui partid de guvernamant, poate cu excepţia PNŢ, in 2000, deşi situaţia de atunci a fost foarte diferita. Ce se va intampla pe viitor cu PDL, depinde de maniera in care pedeliştii vor inţelege lecţia electoratului. Daca vor sancţiona comportamentele abuzive care i-au adus in starea asta, nu vor injura noua guvernare şi vor opera nişte schimbari la varful partidului, este posibil sa işi pastreze o cota electorala minora, undeva in jurul a 10 la suta. Dar, cota aceasta este naturala. PDL a crescut artificial graţie lui Traian Basescu şi, atunci cand şeful statului s-a prabuşit, a cazut şi partidul. Tot ce s-a intamplat este natural in condiţiile in care PDL nu a fost niciodata un partid de doctrina. Daca vor continua cu aroganţa şi scandalul, pedeliştii pot pierde mult mai mult, la alegerile parlamentare”, explica Zoe Petre, citata de inpolitics.ro.
Rezultatele s-au datorat, in parte, şi prezenţei mai consistente a romanilor la vot in cadrul acestui scrutin. Primele date oficiale arata o prezenţa la vot semnificativ mai mare decat la alegerile locale din 2008, iar surse politice au confirmat mobilizarea neaşteptata a oamenilor, potrivit HotNews.ro. Unul dintre efectele acestei mobilizari este micşorarea diferenţelor dintre candidaţi in unele localitaţi in care sondajele prognozau diferenţe mari, aşa cum s-a intamplat la Cluj-Napoca.
Preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, Cristian Parvulescu, spune alegerile locale „par mai degraba nişte alegeri parlamentare camuflate”. „Prezenţa surprinzator de mare se explica prin politizarea şi personalizarea votului. Alegatorii par a nu ţine cont de problemele locale şi, mai mult, este un vot de protest la adresa clasei politice. Ma aştept ca pana la sfarşitul zilei sa avem o prezenţa de peste 40% ceea ce ar fi extraordinar. Nu sunt sigur daca aceasta prezenţa se va menţine la parlamentare”, a declarat Parvulescu.
Pastreaza majoritatea parlamentara
Chiar daca a mobilizat forţe masive pentru a pune mana pe tot ce se poate caştiga prin ţara, alianţa aflata in prezent la guvernare nu a riscat şi majoritatea parlamentara. Astfel, potrivit calculelor de dupa alegeri, doar 18 dintre parlamentarii USL trebuie sa renunţe la aceasta funcţie in favoarea poziţiilor caştigate in teritoriu, dat fiind ca, potrivit legii, deţinerea ambelor scaune este ilegala. PDL, UDMR şi grupul progresist au pierdut cate un singur parlamentar.
Inaintea alegerilor locale, pentru susţinerea guvernului era nevoie de 230 de voturi, in vreme ce USL şi grupul minoritaţilor, care s-a angajat sa susţina guvernul Ponta, cumulau 242 de voturi. In acest moment, cele doua grupuri mai au 225 de parlamentari, dar, prin plecarea a 20 de aleşi din parlament, majoritatea minim necesara susţinerii guvernului a coborat la 221 de voturi, ceea ce inseamna ca, in continuare, guvernul Ponta este protejat in faţa unei posibile moţiuni de cenzura.
Liberalii clujeni au investit atat de mult in victoria la alegerile locale, incat riscau sa ramana fara reprezentanţi in Parlament. Dupa ce Virgil Pop a fost condamnat la cinci ani de inchisoare, atat Horea Uioreanu, cat şi Marius Nicoara s-au lansat in lupta pentru caştigarea fiefului portocaliu de la Cluj. Dat fiind ca Marius Nicoara s-a bucurat puţin cam devreme, iar Emil Boc revine in fruntea administraţiei clujene, senatorul este liber sa-şi reia activitatea parlamentara. De unul singur, deoarece Uioreanu a caştigat, la diferenţa de 700 de voturi de Alin Tişe, preşedinţia Consiliului Judeţean Cluj, fiind unul din liberalii care au contribuit la ascensiunea spectaculoasa a partidului. Acesta va mai putea ramane deputat doar maxim 15 zile dupa ce va depune juramantul de preşedinte al Consiliului Judeţean, dupa care, cum a anunţat deja, va demisiona din parlament.
Dintre parlamentarii clujenii, a mai fost ales consilier judeţean liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, Mate Andras Levente, dar acesta a anunţat deja ca va ramane in parlament. Un alt parlamentar clujean, deputatul independent Mircia Giurgiu a candidat in alegerile locale, dar a ocupat doar locul patru in competiţia pentru funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca, fara a intruni numarul necesar de voturi pentru a se alatura Consiliului Local.
Previziuni pentru toamna 2012
Aşa cum am aratat intr-un material anterior, daca votul uninominal trece şi de Curtea Constituţionala, USL-ul va avea o majoritate zdrobitoare in Parlament. Drept exemplu, sociologul Barbu Mateescu propune o analiza a alegerilor din 2008 şi a rezultatelor acestora, in cazul in care ar fi fost desfaşurate tot in sistemul uninominal pur, iar PSD şi PNL ar fi format USL. „Procentele obţinute din totalul de voturi au fost PDL 32%, PSD+PNL 51%. (…) Am analizat rezultatele din fiecare colegiu: impotriva unor candidaturi unite PSD+PNL, PDL ar fi caştigat in 77 de colegii, adica ar fi obţinut 16,3% din locurile din parlament. UDMR ar fi caştigat in 32 de colegii, un scor apropiat de cel real (40 de mandate). Daca scoatem din calcul mandatele acordate minoritaţilor altele-decat-cea-maghiara, celelalte 344 de mandate (73% din parlament) ar fi mers la USL”, arata Mateescu. La Cluj PDL ar fi caştigat cele mai multe mandate, dintre toate celelalte judeţe ale ţarii, şi anume 9, potrivit aceleiaşi analize.
Dat fiind ca rezultatele USL de la primarii (aproape 45%) şi consilii judeţene (aproape 50%) se apropie de cifrele enunţate mai sus, in cazul in care se renunţa la sistemul reprezentativ, trei sferturi din mandatele de parlamentari ar merge la USL, o majoritate impresionanta. Daca, contrar experienţelor anterioare ale PSD in alianţe de guvernare, parteneriatul cu PNL şi PC ramane in picioare, social-liberalii vor domni fara a fi deranjaţi de influenţa celorlalte partide politice.
Diana Gabor
