Alertă printre milionarii Clujului! Gicu Gânscă s-a judecat pentru 200.000 lei și a pierdut

Unul dintre milionarii Clujului, Gicu Gânscă, s-a judecat în instanțele locale pentru suma de 200.000 de lei pe care i-a împrumutat-o, în urmă cu mai mulți ani unui investitor în piața de capital, Doru Boloș. Cel din urmă este și patronul magazinelor Top Drinks din oraș. Anii au trecut, dar pe Gânscă nu l-a interesat să își recupereze banii. Anul trecut, când milionarul clujean și-a adus aminte de banii împrumutați lui Boloș și i-a cerut înapoi, s-a ales cu… 1.500 de lei. L-a dat pe Boloș în judecată, dar instanțele clujeni au stabilit că a expirat termenul în care banii puteau fi recuperați.

În urmă cu un an, Gicu Gânscă l-a dat în judecată pe Doru Boloș pentru a-l obliga să îi plătească despăgubiri în valoare de 200.000 lei, bani pe care i-ar fi împrumutat în urmă cu opt ani.

La data acordării împrumutului, Gânscă l-a pus pe Boloș să semneze un contract și a constituit o ipotecă mobiliară pe unul dintre conturile lui. Anul trecut, când Gânscă și-a adus aminte de bani,  a pus în executare silită ipoteca de pe contul lui Boloș, dar a recuperat aproximativ 1.500 de lei.

”Între reclamant (Gicu Gânscă, n.red.), în calitate de împrumutător și pârât (Doru Boloș, n.red.), în calitate de împrumutat, s-a încheiat contractul de împrumut nr. 1 din 07.07.2014, în baza căruia pârâtului i s-a împrumutat suma de 200.000 lei, cu scadență la data de 01.09.2014, suma fiind remisă în contul deschis la NEXTEBANK CLUJ. Pentru restituirea împrumutului, a fost constituită o ipotecă mobiliară asupra contului bancar al împrumutatului în care a fost virată suma, înscrisă în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare. Conform art. 3.1. din Contract, pârâtul avea obligație de a încasa toate sumele datorate de terți în acel cont bancar, obligație nerespectată de acesta, deschizându-și alte conturi bancare.

În 6 mai 2020, reclamantul a formulat o cerere de executare silită prin care a solicitat poprirea ipotecii mobiliare, fiind recuperată o sumă mică de bani, respectiv 1.473,32 lei”, arată cererea de chemare în judecată făcută de avocații milionarului clujean.

În replică, Bolos a cerut instanței să se respingă cererea lui Gânscă pe motiv că a trecut prea mult timp și că a intervenit prescripția.

Ghinion de milionar

Spre ghinionul milionarului clujean, Sergiu Cârlan, de la Judecătoria Cluj Napoca, a considerat că, într-adevăr, a intervenit prescripția în acest caz.

”Sub aspectul prescripției dreptului material la acțiune, excepție invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanța reține că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente: Reclamanta a investit instanța cu o acțiune personală, prin care solicită ca pârâta să fie obligată la plata sumei de 200.000 lei, cu titlu de ,,despăgubiri”, în temeiul răspunderii civile contractuale.

Modalitatea de formulare a petitului evocă cu evidență intenția reclamantei de a obține un titlu executoriu în vederea recuperării sumei împrumutate, cu titlu de prejudiciu în urma neexecutării, independent de modalitatea în care pretenția este denumită, respectiv ,,restituire”, ,,prejudiciu” sau ,,despăgubire”, având la bază răspunderea civilă contractuală.

Un prim aspect important care trebuie evidențiat, este legat de natura juridică a acțiunii, respectiv diferențierea acțiunii în răspundere contractuală de acțiunea ipotecară, reținând și particularitatea invocată de reclamantă, ce are la bază clauza prevăzută de părți în art. 3.1. din contract, care prevede că ,,pârâtul are obligația de a încasa toate sumele ce i se datorează, cu orice titlu, de către terți, în contul bancar anterior menționat”. (…)

Astfel, este de reținut faptul că termenul de prescripție de 10 ani, în vederea urmăririi ipotecii mobiliară se raportează exclusiv la ,,acțiunea ipotecară”, adică dreptul de a executa contul bancar ce face obiectul contractului de ipotecă, ca drept real constituit în favoarea creditorului.

Cu privire la răspunderea contractuală, întemeiată pe art. 3.1. din contractul încheiat între părți, clauză în baza căreia reclamantă solicită obligarea pârâtei la plata sumei datorate, acesteia îi este aplicabil termenul general de prescripție de 3 ani, încercarea reclamantei de disociere între pretenția efectivă și răspunderea în baza acestei prevederi neputând fi primită, întrucât nerespectarea acesteia din urmă, în viziunea reclamantei, nu are altă consecință decât obligarea pârâtei la ,,despăgubiri”, adică la restituirea sumei împrumutate, nefiind invocate daune interese suplimentare ca urmare a neexecutării obligației contractuale, susținerile reclamantei fiind un artificiu prin care se urmărește aceeași pretenție izvorâtă direct din contractul de împrumut.

(…) În consecință, prin raportare la data scadenței, 01.09.2014, ca moment de început al termenului de prescripție, instanța constată că acesta s-a împlinit, față de data introducerii cererii de chemare în judecată, 03.09.2020, motiv pentru care excepția prescripției va fi admisă, iar acțiunea respinsă ca prescrisă”, arată motivarea judecătorului.

Gicu Gânscă a contestat acest verdict, dar instanțele superioare i-au respins acțiunea.

La sfârșitul acestei săptămâni, Curtea de Apel Cluj a dat o decizie finală în proces în sensul că menține hotărârea dată de Judecătoria Cluj Napoca.

Implicat într-un proces penal și achitat

Gicu Gânscă, prezent în Top 300 Capital, deține împreună cu Ioan Aşchilean, unul dintre partenerii săi constanți de afaceri, 90% din Grup 4 Instalaţii, Elco SA şi Izopa SA, 75% din TIM SA şi ACI SA Bistriţa, 45% din Construcţii Montaj Zalău şi din ACI SA Cluj, acestea fiind unele dintre cele mai puternice companii din piața construcțiilor și de lucrări din Transilvania.

În 2014, Gânscă a fost achitat de Curtea de Apel de o serie de acuzație de manipulare a pieței de capital făcute de DIICOT Cluj, condus la vremea respectivă de procurorul Mircea Hrudei. Pe rând, judecătorii de la instanțele clujene și de la cele superioare au arătat că bursa pe care a tranzacționat Gânscă nu este reglementată de Legea pieței de capital. Pe lângă Gânscă a mai fost achitat și Rareș Nilaș, director general al societății de servicii de investiții financiare BT Securities Cluj-Napoca.

Dosarul lui Gânscă a însemnat mai mult decât rechizitoriul făcut de procurorul DIICOT Cluj. Prin decizia magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit, în mod definitiv, că piața Rasdaq nu are statut de piață reglementată și, din această cauză, tranzacțiile bursiere efectuate pe piața Rasdaq nu pot forma obiectul infracțiunii de manipulare a pieței de capital. Decizia de astăzi a instanței supreme are o importanță covârșitoare întrucât, prin rezolvarea de principiu dată în legătură cu statutul pieței Rasdaq, va influența în mod decisiv impunerea unor soluții de netrimitere în judecată sau, după caz, de achitare, în celelalte dosare, aflate în curs de urmărire penală sau de judecată, care au ca obiect acuzații de manipulare a pieței de capital prin tranzacții bursiere efectuate pe piața Rasdaq. Decizia magistraților este prima soluție definitivă pronunțată într-un caz de manipulare a pieței de capital,  este prima soluție definitivă de achitare pentru acuzații de manipulare a pieței de capital și este prima soluție definitivă pentru acuzația de manipulare a pieței de capital care are ca obiect tranzacții bursiere pe piața Rasdaq.

Cu banii de la Gânscă a înființat un fond de investiții în agricultură

Doru Boloș este acționarul principal al firmei care deține magazinele Top Drinks din Cluj Napoca. De asemenea, el este investitor pe piața de capital. În 2014, după ce a luat cu împrumut cei 200.000 de lei de la Gânscă, împreună cu Florin Rus, cei doi au înființat primul fond de investiții românesc în agricultură, ProAgro Capital.

Boloș a fost partener și manager general al SC Interdealer Capital Invest SA din 1996 până în toamna anului 2012, președinte al Consiliului de Administratie al aceleiași societăți în perioada 2004-2012. De la începutul anului 2011, Doru Boloş a fost numit vicepreşedinte al Consiliului de Administrație al SC Depozitarul Central SA București. În principiu, activitatea lui s-a concentrat pe domeniul consultantei în achiziții și vânzări de companii.