Constantin Hulpe, un medic stomatolog clujean stabilit în Germania, îl acuză pe fostul şef al Secţiei 4 de Poliţie din Cluj Napoca, Alexandru Miron, de mărturie mincinoasă şi fals în înscrisuri. Plângerea lui Hulpe s-a transformat într-un dosar penal soluţionat cu NUP, iar medicul a contestat decizia în instanţă. După ce magistraţii Curţii de Apel Cluj i-au respins plângerea, la un interval de circa două săptămâni, şeful Secţiei 4 a fost trimis într-o misiune în Afghanistan. În acuzaţiile lui Hulpe se amestecă poliţişti controversaţi şi procurorul Ciprian Nastasiu, care a fost sancţionat pentru fuga lui Omar Hayssam din România. Constantin Hulpe spune că l-a recuzat pe procurorul care l-a anchetat pe şeful secţiei clujene de poliţie, motivând că cei doi sunt amici, dar acţiunea lui nu a avut nici un efect.

Povestea stomatologolui clujean Constantin Hulpe a început în 2006 când, după ce a divorţat, a încheiat contracte fictive de vânzare-cumpărare pe mai multe imobile pe care le deţinea. După ce a dorit să revină asupra afacerii, Hulpe a întâmpinat probleme în a-şi recupera bunurile şi a fost nevoit să deschidă un proces. Conform unei sentinţe a Curţii de Apel Cluj de la sfârşitul lunii martie se “constată nulitatea absolută a contractului provizoriu de vânzare-cumpărare încheiat la data de 17.11.2006 între Hulpe Constantin şi Jucan Alexandru având ca obiect imobilul din strada Tipografiei nr.8 ap.2”, se arată în document.
Cu toate acestea, Jucan a adus în sprijinul lui mai mulţi martori care susţin că au fost de faţă atunci când Hulpe a primit bani de la el pentru aceste imobile. Printre aceştia se numără şi Alexandru Miron, până de curând şeful Secţiei 4 de Poliţie, pe raza căruia a avut loc Jaful de la Banca Transilvania. Miron este unul dintre poliţistii care în 2006 lucra la cazul Omar Hayssam, căutându-l pe sirian prin Transilvania.
 
Miron Alexandru spune că i-a cunoscut pe Constantin Hulpe şi Alexandru Jucan în urmă cu patru ani, când se afla la casa de amanet a unui prieten, Liviu Şipos, un fost poliţist clujean titrat în presă drept un personaj controversat.
 
“Pentru prima oară, i-am văzut pe cei doi (Constantin Hulpe şi Alexandru Jucan, n.red.) în 25 octombrie (2006) în timp ce mă aflam la casa de amanet denumită “Amanet Lux”, situată pe strada Gheorghe Doja nr.16 ap. 2 Cluj Napoca al cărei patron a fost prietenul meu, Şipos Liviu, fost poliţist. În timp ce discutam cu Şipos Liviu, în jurul orei  după-amiezii au intrat în casa de amanet Hulpe Constantin şi Jucan Alexandru ca să numere o sumă de bani în euro şi să verifice bancnotele cu lampa ultraviolete. Din discuţiile purtate între Hulpe şi Jucan am înţeles că Jucan cumpărase de la Hulpe o casă pe Dimitrie Bolintineanu cu 90.000 de euro”, declară Miron în faţa procurorilor.
Dublu NUP
Cu toate acestea, Constantin Hulpe spune că declaraţiile date de Alexandru Miron nu sunt conforme cu realitatea şi aduce o serie de acuzaţii grave la adresa fostului şef de secţie.
 
“Numitul Comisar Miron Alexandru este, în opinia mea, implicat într-o bandă criminală organizată care se ocupă cu escrocarea diferitelor persoane sub aspectul unor înşelăciuni imobiliare. Acesta se află în cârdăşie cu Şipos Liviu, ultimul fiind fost lucrător de poliţie, dat afară, după câte cunosc, din această instituţie din cauza săvârşirii unor infracţiuni de acelaşi tip, înşelăciune, şantaj”, reclamă Hulpe la începutul lunii decembrie anul trecut.
 
Cazul a ajuns în atenţia procurorului Radu Mihai Paşca de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi pe biroul primului procurorul al aceluiaşi parchet, Florin Magyar, dar ambii consideră că Alexandru Miron este nevinovat şi emit decizii de neîncepere a urmăririi penale.
 
“Petentul susţine că Miron Alexandru ar fi falsificat un raport pe care l-a depus în instanţe pentru a dovedi că la 25 octombrie 2006 s-a aflat în municipiul Cluj Napoca asistând la o tranzacţie între el şi Jucan Alexandru. Hulpe Constantin afirmă că în declaraţiile date de Miron Alexandru la instanţă şi parchet a declarat în mod mincinos că a fost de faţă la tranzacţia între el şi Jucan Alexandru. La 11 martie 2010, prin rezoluţia dată în dosarul 403/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză. Începând cu anul 2008, Hulpe Constantin a depus mai multe plângeri reclamând faptul că Jucan Alexandru l-a indus în eroare, convingându-l să întocmească contracte de vânzare-cumpărare fictive cu privire la imobilele de pe strada Dimitrie Bolintineanu nr. 32 şi Tipografiei nr. 8, după care i-a determinat pe Miron Alexandru, Şipos Liviu, Vanea Mircea Dorel şi Chirilă Vasile să dea declaraţii necorespunzătoare realităţii cu ocazia audierilor în calitate de martori în procesele intentate lui Jucan Alexandru de către Hulpe Constantin. Hulpe a contestat că în 25 octombrie 2006, ofiţerul de poliţie Miron Alexandru, detaşat în acea vreme la DIICOT Bucureşti, ar fi fost martor la tranzacţia dintre el şi Jucan, bazându-şi susţinerea pe fisa de pontaj existentă la dosar, din care rezultă că ofiţerul de poliţie figura prezent la serviciu. În cursul actelor premergătoare ofiţerul de poliţie Miron Alexandru a probat prezenţa sa în Cluj Napoca prezentând un raport din 24 octombrie 2006, aprobat de către procurorul sub a cărui autoritate îşi desfăsura activitatea prin care era învoit în 25 octombrie 2006 pentru a se deplasa la Cluj-Napoca. Procurorul care i-a aprobat ziua liberă pentru 25 octombrie 2006 a confirmat acest lucru în declaraţia sa din 8 martie 2010. Cu privire la consideraţiile numitului Hulpe Constantin la adresa procurorului de caz, însoţite de ironii, acestea sunt neavenite neavând nici un suport. Dispun respingerea plângerii”, arată rezoluţia din 15 aprilie 2010 a prim-procurorului Florin Magyar.
Anchetă între prieteni?
În 18 mai 2010, Constantin Hulpe face o plângere împotriva rezoluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale dată în dosarul 403/P/2009 din 11 martie 2010 şi a rezoluţiei procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj din dosarul 325/II/2/2010. El susţine că Alexandru Miron a primit NUP în baza faptului că este amic cu procurorul care l-a anchetat.
 
“În cursul cercetărilor penale am solicitat ca procurorul de caz Paşca Radu Mihai să se abţină de la cercetarea şi soluţionarea dosarului 403/P/2009 pentru că Paşca s-a mai pronunţat într-un dosar conex (357/P/2008) unde a dispus neînceperea urmăririi penal pentru Miron Alexandru Cristian. Paşca Radu Mihai a fost coleg la DIICOT cu Miron Alexandru şi sunt prieteni. Mai mult, i-am văzut personal discutând amical în incinta Curţii de Apel în timp ce dosarul era pe rol şi trebuia soluţionat dosarul 357/P/2008. În ciuda faptului că i-am cerut să se abţină, că, mai apoi l-am recuzat verbal, acesta nu a dat nici un răspuns şi a continuat să soluţioneze dosarul. Paşca Mihai Radu, în dosarul 403/P/2009 nu analizează decât în trecere petitul nostru principal, respectiv falsul intelectual realizat de Miron Alexandru prin fabricarea aşa-zisului Raport, care nu există în nici o arhivă a DIICOT Bucureşti, nu are ştampila instituţiei, ba, mai mult, semnătura de pe copia prezentată este realizată pe calculator. Procurorul Paşca nu a făcut nici un demers pentru a vedea originalul aşa-zisului Raport, pentru a dispune o analiză grafologică şi nici măcar nu a solicitat făptuitorului  un exemplar original de pe raport. Cu viclenie, acesta a înţeles să îl cheme pe Nastasiu Ciprian care prin mărturia sa să accepte acest fals. Numai că proba scrisă, respectiv condica de prezenţă de la DIICOT Bucureşti, aflată la dosarul cauzei, care atestă prezenţa la serviciu a comisarului Miron Alexandru în Bucureşti, nu poate fi învinsă de o mărturie discutabilă a unui fost procuror dat afară din magistratură din cauza unor crase ilegalităţi, cu atât mai mult cu cât acesta a fost coleg cu Miron Alexandru şi se află în relaţii de amiciţie. Nici o clipă procurorul Paşca Mihai nu şi-a pus problema că această mărturie este una pro-causa, din simplul motiv că el însuşi era pro-causa, înlăturând astfel o probă scrisă, respectiv un document oficial emanat de o instituţie a statului, în urma unei declaraţii mincinoase. În ceea ce priveşte rezoluţia din 15 aprilie 2010, dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, aceasta nu este decât copia în oglindă a rezoluţiei din 11 martie 2010 a procurorului Paşca Radu Mihai şi o consider şi pe acesta netemeinică şi nelegală, realizată la modul copy-paste, fără a se proceda la o cercetare temeinică a dosarului”, arată Hulpe în contestarea deciziei de neîncepere a urmăririi penale pe numele lui Miron.
Pontat pe liber
Procesul a fost repartizat magistratului Ioana Cristina Morar care, în final a respins plângerea lui Hulpe, printr-o sentinţă cu drept de recurs. În 8 iulie 2010, Hulpe a cerut strămutarea dosarului la altă instanţă, dar completul de judecători clujeni format din S. Dumitrascu (preşedinte) şi magistraţii S. Macavei şi C. Jipa au respins cererea de strămutare ca fiind nefondată.
 
Pe parcursul procesului, Mircea Ilarian, avocatul lui Constantin Hulpe, a atras atenţia judecătorului că poliţistul nu avea cum să fie în Cluj pentru că în ziua tranzacţiei el figurează pe o listă de pontaj a DIICOT Bucureşti.
 
“În dosarul 357/P/2008, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a solicitat structurii centrale DIICOT Bucureşti o serie de informaţii cu privire la deplasările realizate în octombrie 2006 de către Miron Alexandru. Conform răspunsului primit de la DIICOT Bucureşti, pe parcursul lunii octombrie 2006, Miron a efectuat o singură deplasare la Constanţa, în perioada 18.10.2006-20.10.2006, la răspunsul structurii find ataşat şi ordinul de deplasare. Din răspunsul respectiv rezultă că Miron nu a efectuat nici o deplasare la Cluj Napoca.
Raportat la răspunsul DIICOT Bucureşti, fostul procuror Ciprian Năstasiu a oferit o explicaţie care este greu de acceptat şi care nu a fost niciodată verificată de către procurorul de caz, şi anume că făptuitorului i s-ar fi acordat o zi liberă în 25.10.2006, iar potrivit practicii existente la nivelul DIICOT, zilele libere nu se reflectă în fişa de pontaj”, este de părere Ilarian.
 
În replică, Miron spune că niciuna dintre acuzaţiile care i se aduc nu este fondată. În sprijinul lui dă o declaraţie şi fostul lui şef, procurorul Ciprian Nastasiu, care îşi aminteşte cu o precizie uimitoare că, în urmă cu patru ani, i-a acordat o zi liberă lui Miron, chiar dacă la dosarul cauzei singura dovadă scriptică adusă este o hârtie care cuprinde semnăturile lui Miron şi a lui Nastasiu, dar nici o stampilă sau un dumăr de înregistrare a DIICOT Bucureşti.
O zi pentru urma lui Hayssam
“Întreaga plângere ce face obiectul prezentului dosar nu reprezintă altceva decât un şir nesfârşit de afirmaţii nedovedite, de încercări de dezinformare a instanţei de judecată şi de prezumţii la care se pretează petentul fiind sfătuit de un avocat care nu a avut curajul să îşi pună semnătura pe plângerea introductivă în instanţă! În primul rând, petentul doar afirmă, fără să dovedească de fel, că a făcut o cerere de recuzare a procurorului de caz, Paşca Radu Mihai şi că acesta nu i-a dat nici un fel de răspuns la această cerere. În al doilea rând, în ceea ce priveşte aşa-zisa “condică de prezenţă” de la DIICOT Bucureşti la care face referire petentul, acest înscris este în concret doar o fişă de pontaj şi nicidecum una de prezenţă, sub semnatul fiind pontat în fiecare zi în Bucureşti, deşi mă găseam la Cluj Napoca ori în altă parte în ţară. În acea perioadă, în luna octombrie 2006, subsemnatul eram detaşat de la IPJ Cluj la DIICOT Bucureşti, fiind desemnat să particip la acţiuni specifice într-un dosar de siguranţă naţională. În al treilea rând, în ceea ce priveşte înscrisul intitulat “raport din 24 octombrie 2006”, acesta a fost redactat de subsemnatul şi semnat de subsemnatul la rubrica “Comisa Miron Alexandru” şi de şeful meu direct, procuror Ciprian Nastasiu la rubrica “aprob”. Acest înscris nu reprezintă altceva decât o solicitare adresată procurorului de care aparţineam în vederea aprobării unei zile libere. În ceea ce priveşte afirmaţiile lui Hulpe, în sensul raportului de mare prietenie existente între subsemnatul şi Paşca Radu şi Nastasiu Cirprian, acestea sunt, de asemenea, aşa cum ne-am obişnuit deja, simple afirmaţii nedovedite, rău voitoare şi tendenţioase, făcute doar pentru a ascunde lipsa oricăror argumente juridice care să susţină prezenta plângere”, arată Alexandru Miron.
 
Fostul lui şef, Ciprian Nastasiu, fost procuror în cadrul DIICOT Bucureşti spune că i-ar fi dat o zi liberă lui Miron ca să-şi facă rost de paşaport pentru că urma să plece în lumea arabă.
“Cu privire la raportul din 25 octombrie 2006 el (Alexandru Miron, n.red) mi-a solicitat să fie învoit pentru a se deplasa la Cluj pentru a-şi lua paşaportul de serviciu în vederea obţinerii vizelor necesare pentru deplasarea în Iordania, Siria şi Irak. I-am dat şi sarcini operative pe dosarul 628/DP/2005, urmând să efectueze activităţi investigative în Transilvania”, a declarat Ciprian Nastasiu.
 
La 17 zile după ce judecătorul i-a respins plângerea lui Constantin Hulpe făcută împotriva poliţistului Alexandru Miron, fostul şef al Secţiei 4 Poliţie a fost transferat la Inspectoratul General al Poliţiei Române, pentru a fi trimis într-o misiune în Afghanistan.
 
Ciprian Nastasiu, fostul şef al lui Alexandru Miron, este un procuror extrem de controversat. El a cerut eliberarea din închisoare a lui Omar Hayssam care a fugit din ţară. Pentru ca totul să fie cât mai elucubrant, după ce a fugit, Hayssam l-ar fi sunat pe procurorul Nastasiu pentru a îi spune că nu a fugit din ţară la bordul unui vapor, ci cu un avion.
Dosarul la care procurorul Ciprian Nastasiu (628/DP/2005) are o aură extrem de misterioasă. Conform informaţiilor vehiculate în presa de investigaţie, acest dosar ar cuprinde numele lui Traian Băsescu, al lui Omar Hayssam, al traficantului de armament Viktor Bout, recent extrădat de autorităţile din Thailanda în SUA.

Răzvan Robu

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR

27 COMENTARII

  1. in acest cazul Hulpe va fi pacalit de urs. Dar lasind gluma la o parte Sireata si-a facut de lucru cu sistemul criminal care domina Romanica, slabe sanse de reusita Vulpoiule.

  2. comisarul sef Miron Alexandru a plecat voluntar in Afghanistan inca din luna octombrie 2010 si nu a fost trimis asa cum se sugereaza.In plus acesta este unul dintre cei mai c orecti si profesionisti sefi din politie si ca dovada stau rezultatele obtinute de catre el la aceasta sectie de politie si care sunt de citeva ori mai mari decit la alte sectii.

  3. aceste articole rautacioase sunt scrise la comanda lui Bontu, pe care Miron l-a demascat ca fiind unul dintre cei mai corupti politisti, si de aceea Miron scirbit de sistem a plecat in misiune in Afghanistan. Decit sa-l ponegreasca pe Miron , mai bine ati investiga tentativele de jaf armat si tilhariile musamalizate de bontu si de acolitii lui,

  4. da , cunoastem cum a ajuns bontideanu seful politiei Cluj, la interventia lui Boc si cum a plecat in urma cu citiva ani cu coada intre picioare dupa ce a fost demascat ca face aservicii ilegale si este prietenul lui Liviu Man de la Gazeta de Cluj.

  5. Mai „surogat de doctor” ,impreuna cu „infractorii’ si fripturistii de la BORFETA de Cluj ai denigrat si ti-ai batut joc de oameni care au facut cinste Politiei Romane .Ai grija, ca va veni o zi cand ve-ti regreta si cand o sa platiti pentru afirmatiile si minciunile voastre.
    Se apropie ziua scadentei!!!!

  6. I se apropie sfirsitul lui Bontideanu si de disperare incearca sa-i ponegreasca pe oamenii care l-au demascat.Intrebati-l mai bine pe Bontideanu de ce a plecat la Timisoara in 2006 inainte sa fie judecat de consiliul de disciplina pt ilegalitati savirsite in folosul soferului lui Liviu Man, care conduce Gazeta de Cluj

  8. Dorim sa multumim pe aceasta cale cotidianului: „Gazeta de Cluj” pentru ca a avut curajul sa scrie despre acest om fara scrupule si lipsit de omenie Miron Alexandru Cristian. Acest om a facut mult rau oamenilor legii precum si colegilor lui de servici. Suntem norocosi ca acest indivit fara inima nu mai este militean sau hot in haina intelectuala!! Profesorul Zapartan ar fi trebuit sa stie ca este o jigodie si o javra ordinara si sa nu il fi primit sa faca doctoratul de doi lei la Universitatea Babes-Bolyai.

  9. Orice se intereseaza de comisarul sef Miron Cristian o sa vada ca a fost un politist exemplar care a adus onoare politiei romane prin rezultatele sale profesionale si prin incoruptibilitatea de care a dat dovada. Toate mizeriile din acest articol sunt scrise de catre dusmanii sai, printre care si opolitisti corupti pe care i-a demascat. Pentru toti care citesc aceste rinduri sa se stie ca toate plingerile impotriva comisarul sef Miron Cristian depuse de catre acest escroc Hulpe Constantin, ajutat de catre politistii corupti, au fost respinse inclusiv de catre Inalta Curte de casatie si Justitie Bucuresti iar comisarul sef Miron disculpat de orice acuzatie. Delcea si Bontideanu, bagati-va mintile in cap ca nu aveti nici o sansa sa-l denigrati pe comisarul sef Miron.

  10. Toti lucratorii de la sectia 4 il regreta pe comisarul sef Miron Alexandru, un politist de mare probitate morala si profesionala. Aceasta a plecat in misiune in Afghanistan fiind scirbit de toate manariile din politia clujeana, pe care Bontideanu, seful politiei Cluj si coleg de scoala cu fratele lui Boc, le face ca sa faca bani murdari.

  11. Mai Delcea,tot mai ai probleme cu capu…du-te si trateaza-te impreuna cu agentul doi si-un sfert Aurelian Badulescu si nu mai scrieti plagiate pe care le si publicati. Atentie la Biblioteca Congresului American de unde va copiati cartile, cuvint cu cuvint

  12. Tulburarea paranoida de personalitate se manifesta in variate circumstante si contexte. Au tendinta de a interpreta actiunile oamenilor ca deliberat amenintatoare. Se indoiesc de loialitatea persoanelor apropiate si prietenilor si ca urmare evita treptat intimitatea si atung sa se izoleze.

    Sunt resentimentari (fara motiv real), ranchiunosi fata de jigniri, insulte reale sau imaginare, se simt usor atacati, tratati cu lipsa de respect si reactioneaza in consecinta rapid, cu furie sau printr-o actiune razbunatoare – pana la a pune la cale razbunari „exemplare”. Sunt suspiciosi, gelosi fara motiv pe partenerul marital sau sexual.

    Ezita sa faca confidente altora datorita temerii nejustificate ca informatia va fi utilizata impotriva lor. Pastreaza pizma, invidia, nu uita usor insultele, tratarea cu lipsa de consideratie – sunt plini de resentimente. Se considera obiectivi, rationali, justifiari.

    Persoanele din anturat ii considera lipsiti de flexibilitate emotionala si de resurse afective, rigizi, excesiv de vigilenti. Cand sunt jigniti devin excesiv de ostili, pot avea chiar scurte episoade psihotice, gandire referentiala (ca un stadiu prevalent al delirului de relatie) care pot necesita tratament psihiatric in urgenta si internare in sectia de psihiatrie.

    Clinic se observa o persoana care nu se poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de umor, hiperserios, cauta in situatie si context probe care sa-i sprijine banuielile. Desi premizele sunt false, rationamentele sale sunt corecte si bine directionate. Exprima ganduri care atesta clar proiectia, ideile de pretudiciu si idei ocazionale de referinta.

  13. miron cristian alexandru se aude ca este cercetat de cei de la UE inAfganistan pentru una si alta care au ajuns pe la Bruxelles, MAE si un pic pa la MAI;tipul sufera de tulburari de comportament evidente si mai are un defect are o mai lunga si una si mai lunga;momentat a inceput o campanie de aruncat cu laturi in toti pe care ii cunoaste;adevarul va iesi la iveala;in rest i se recomanda sa isi scrie numele corect la comentarii si sa povestesca cum a alergat prin curtea misiunii ca sa nu primeasca hartia cu acuzatiile; de acolo cica i se trage si ultima porecla HUSEIN BOLD ca cica alerga tare de au ras toti de el;normal vorbeste lumea-barfe el mititelul este o victima a sistemului sanitar romanesc care nu i-a despistat la timp boala; dar DNA probabil ca o va constata.Ce a facut in Kosovo cu fata lasata gravida si camioanele de lemne vandute sa ma intrebati pe mine cane cunoastem de atunci.

  14. Oameni buni despre ce vorbim aici:scrieti numele celor doi Miron si G..e pe net si vedeti diferenta.
    Intelegeti ca unul Miron si cu unul Catalin au fost huiduiti de toti acolo in Afganistan.Pareri personale sunt binevenite dar pe ala Catalin l-au dus la aeroport cu escorta sa plece din Kabul iar Miron a plecat in vacanta si s-a dat bolnav pe acasa dar dosarul ar fi trimis acasa si se lucreaza la ele.Ce vorbim despre culori probabil este vorba de camasa de politsit si pantalonii de desert alea au culorile alea regulamentare de altfel.
    Altfel barfe de doi lei.
    Sa asteptam sa vedem ce se petrece cu dosarele penale ale celor doi infractori care dau in stanga si dreapta in toti pe care i-au cunoscut in misiune.
    Este penibil ca discutii legate de boala Altzeimer a tatalui decedat al colegului nostru este pusa stramb;era mai simplu sa zica ca este agent rus sau american sau omul lui Voiculescu , Patriciu, Boc, Ponta, Iliescu, Basescu.Cu alte cuvinet ce ne-a povestit ca si coleg acum acest Miron o pune invers poate tine.
    Cum ramane cu declaratiile atator romani in dosarele constituie impotriva lor.
    Miroane, stai cuminte , ai pus mana acum sa ti-o taie nu mai da in altii.Stii ca listele de la armata sunt cu nume si prenume si seria de legitimatie nu mai manca prune despre colegii tai.Ne-ai facut de ras pe toti, asumati-i prostiile si nu mai da in altii ca e urat-stii ce inseamna asta??

  15. Cel mai mare escroc si imputit om este MIRON Alexandru Cristian. Un om perfers, fara scupule si infractor ordinar! Sper ca justitia sa faca dreptate si sa lamureasca infractiunile savarsite.

  16. George Catalin,nu poate fi altcineva decat comisarul sef G..e Ion, un politist corupt, fost adjunct la sectorul 1 din capitala, de unde a plecat pentru ca mai toti politistii s-au plans ca trebuiau sa-i dea spaga acestui G..e , altfel le facea mizerii. Comisarul sef G..e, un bolnav psihic, al carui tata a fost bolnav de schizofrenie paranoida si nu de Alzheimer, asa cum incearca sa induca in eroare, iar boala s-a transmis perfect fiului sau, care nu a fost repatriat decat pentru faptul ca a impartit cadouri pe la minister. Comisarul sef G..e nu a putut suporta faptul ca sef de contingent a fost Miron si a incercat sa-l sicaneze cu tot felul de mizerii, pentru ca acesta il punea la punct, mai ales cind comisarul sef G..e manca fara sa plateasca in taberele militare americane.

  17. Tot ce spuneti sunt numai mizerii prin care incercati sa-i denigrati pe Miron si pe Catalin pentru ca sunt singurii care au avut functii de conducere, in timp ce comisarul sef G..e era invidios ca el nu era promovat. Povesti se pot tot inventa pe net cate vrei, din Kosovo pana la Atlantic. Singurel;e camioane de lemne traficate si gagici gravide sunt cele din capul de bolnav al comisarului sef G..e, un individ cu grave afectiuni psihice si care a fost sanctionat de 4 ori de catre MAI pentru abateri grave. Comisarul sef G..e a avut aceleasi probleme si cu primul sef de contingent, comiarul sef Campeanu, care a facut solicitari ca G..e sa fie repatriat din cauza comportamentului aberant, si cu Miron, urmatorul sef de contingent si cu urmatorul sef de contingent, subcomisarul Cosmin Brasov. Invidia il roade atat de tare pe G..e si pe cei cativa frustati pe care i-a adunat in jurul lui, incat este in stare sa arunce cu gunoi pe net cat e ziua de lunga. Mai bine sa explice comisarul sef G..e cu e cu banii pe care i-a primit de la hotii de masini care au fost prinsi pe raza sectorului 1 in primavara lui 2010 si de ce a fost sanctionat de 4 oori la rand de catre MAI pentru abateri grave. Si poate ne mai explica de ce seful sau a facut chef cand G..e a parasit politia, bucuros ca a scapat de un bolnav psihic si de un spagar nenorocit.

  18. Sa mai taca G..e din gura sa nu mai denigreze alti politisti ca eu am fost cu acest G..e in Bosnia si stiu cum G..e mergea la curve la Sarajevo unde le platea cu 100 marci si unde s-a imbolnavut de blenoragie. Si sa aiba numai tupeul sa nege ca-l scuip in fata, pe limbricul ala de G..e care si in Bosnia facea la fel, lua bani de la colegi si nu-i mai dadea inapoi si daca aveau curajul sa-i ceara banii inapoi, ii ponegrea in ziare ca sa-i determine sa renunte. Si mai are tupeul sa-i ponegreasca pe altii. La asta se pricepe cel mai bine comisarul sef G..e, la imprastiat mizerii.

  19. Miron se inregistreaga cu adeverinte clinice, la sectiile de psihiatrie, cu grave tulburari de personalitate, mintale si medicale (boli cu trasmitere sexuala si prostatita cronica). Acest individ, supraponderal, detine o avere castigata iligit, a umblat numai cu santaj, amenintari, constrangeri si abuzuri psihice asupra unor politisti, civili si intelectuali. Tot acest indivit vorbeste in numele unor oameni de onoare pentru a-si atinge scopurile lui murdare si ilicite. Iar uneori are un limbaj de interfata in relatiile cu unii pentru a da impresia unui intelectual (de militean prost, sic!) in speranta ca nimeni nu ii va citii teza lui de doctorat care este o compilatie din copy/paste!

  20. Cel care il denigreaza pe Miron este comisarul sef G..e, un politist corupt, fost adjunct la sectorul 1, unde toti politistii povestesc cum trebuiau sa-i dea spaga. Comisarul sef G..e este un bolnav psihic confirmat, al carui tata a fost subofiter la penitenciarul Jilava, in anii represiunii comuniste impotriva intelectualitatii romanesti si unde ii batea pe detinuti, apoi venea acasa si-l abuza pe Ionel, viitorul comisar sef G..e, care a ramas cu grave sechele psihice de atunci, nemaisuportand nici o autoritate si avand crize grave de isterie si paranoia. Tatal lui G..e a fost bolnav in ultimii ani ai vietii de schizofrenie paranoida, boala pe care o mosteneste cu succes si fiul. Datorita iesirilor incontralabile de furie paranoida si a manifestarilor psihice , acest increzut comisar sef G..e care ii ataca pe toti cu minciuni si scuipa ce mesteca , adica noroi, a fost sanctionat de 4 ori, de catre conducerea ministerului , pentru , citez ” abateri grave aduse imaginii ministerului de interne”. Faptul ca isi refuleaza crizele, aici pe net , arata inca o data , daca mai este cazul boala de care sufera comisarul sef G..e, probabil afectata de sifilisul luat in Bosnia de la curvele pe care le platea cu 100 de marci.

  21. Va aduc la cunostinta ca MIRON are grave tulburari de personalitate: antisociala, paranoida si a dezvoltat o psihopatie adictologica datorita consumului de droguri. Acest personaj mizerabil a dat dovada de cele mai josnice comportamente in societate, la locul de munca si in relatie cu sotia sa de la posta romana. Din trasaturile lui caracteristice de militean comunist am inteles ca el merita sa fie internat la sectia nr. 5 de psihiatrie, in regim de penitenta pentru a fi scutiti de asemenea fapte murdare si de psihopatie acuta. Rog ca redactia sa nu ii mai publice injuriile la adresa intelectualilor si a organelor competente ale statului. Va multumesc!

  22. G..e, te deranjeaza adevarul si incerci sa arunci cu nori ca sa-ti acoperi propriile mizeriile atacind familiile colegilor. Mai bine sa vorbesti despre sotia ta, si ea angajata MAI, si prin care ti-ai rezolvat ca un important personaj din MAI sa te protejeze si sa te promoveze. Cum? daca nu stii si nici nu banuiesti, o sa afli in unul din episoadele urmatoare.

  23. Traian Băsescu, preÅŸedintele României, declara în 2010, cu ocazia ÅŸedinÅ£ei de analiză a Ministerului AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor pe anul respectiv: “Ministerul nu este la nivelul la care ar trebui sa fie un minister specific unui stat european. Oriunde pui degetul apar fapte de corupÅ£ie, fie că vorbim de ce am văzut la PiteÅŸti, fie de ce am văzut la frontiere, fie că vorbim de criminalităţi la nivel local”.

    EXAMPLU unui militean corupt:
    “Petentul susţine că Miron Alexandru ar fi falsificat un raport pe care l-a depus în instanţe pentru a dovedi că la 25 octombrie 2006 s-a aflat în municipiul Cluj Napoca asistând la o tranzacţie între el şi Jucan Alexandru. Hulpe Constantin afirmă că în declaraţiile date de Miron Alexandru la instanţă şi parchet a declarat în mod mincinos că a fost de faţă la tranzacţia între el şi Jucan Alexandru. La 11 martie 2010, prin rezoluţia dată în dosarul 403/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză. Începând cu anul 2008, Hulpe Constantin a depus mai multe plângeri reclamând faptul că Jucan Alexandru l-a indus în eroare, convingându-l să întocmească contracte de vânzare-cumpărare fictive cu privire la imobilele de pe strada Dimitrie Bolintineanu nr. 32 şi Tipografiei nr. 8, după care i-a determinat pe Miron Alexandru, Şipos Liviu, Vanea Mircea Dorel şi Chirilă Vasile să dea declaraţii necorespunzătoare realităţii cu ocazia audierilor în calitate de martori în procesele intentate lui Jucan Alexandru de către Hulpe Constantin. Hulpe a contestat că în 25 octombrie 2006, ofiţerul de poliţie Miron Alexandru, detaşat în acea vreme la DIICOT Bucureşti, ar fi fost martor la tranzacţia dintre el şi Jucan, bazându-şi susţinerea pe fisa de pontaj existentă la dosar, din care rezultă că ofiţerul de poliţie figura prezent la serviciu. În cursul actelor premergătoare ofiţerul de poliţie Miron Alexandru a probat prezenţa sa în Cluj Napoca prezentând un raport din 24 octombrie 2006, aprobat de către procurorul sub a cărui autoritate îşi desfăsura activitatea prin care era învoit în 25 octombrie 2006 pentru a se deplasa la Cluj-Napoca. Procurorul care i-a aprobat ziua liberă pentru 25 octombrie 2006 a confirmat acest lucru în declaraţia sa din 8 martie 2010. Cu privire la consideraţiile numitului Hulpe Constantin la adresa procurorului de caz, însoţite de ironii, acestea sunt neavenite neavând nici un suport. Dispun respingerea plângerii”, arată rezoluţia din 15 aprilie 2010 a prim-procurorului Florin Magyar.

  25. G..e, pui de golan, si in mormint o sa te urmareasca obsesia ta pentru Miron care ti-a fost sef, si care te-a pus la punct cind tu erai un handicapat drogat , megaloman si un deviant psihic. Cred ca te batea la curutz taticul tau cind erai mic de ai ramas asa afectat psihic. Nu uita ca in Bosnia abia ai scapat nebatut de mine , de gunoi ce erai, ca si acolo altceva nu faceai decat incercai sa arunci cu noroi in colegi.

  26. Ba Miroane, iar ma faci de ras? La sectia 4 ai facut infractiuni; In Afganistan ai venit cu boli venerice si cancer de prostata; Acum esti etichetat de colegii tai ca esti javra ordinara, jegos si infractor. Cu ce sa te mai ajut eu? FAPTELE TALE TE DEFINESC! Urat din partea ta!

  27. Primele luni ale anului 2007 – urmărit penal în dosarul ”Gazeta II”, fiind acuzat de procurori de ”instigare la șantaj”, omul de afaceri clujean și patronului lui CFR Cluj Arpad Paszkany pleacă în străinătate, de unde trimite memorii către CSM, Parchetul Curții de Apel Cluj, Parchetul General și către… Traian Băsescu

    Martie 2007 – în cursul unei celebre apoi ședințe de bilanț a procurorilor, Traian Băsescu că a primit pe mail un memoriu de la ”un cetățean din Cluj”, în care se fac referire la fapte grave de corupție ale unor politicieni și afaceriști; memoriul a fost trimis procurorului general Laura Codruța Kovesi. După cum avea să se afle ulterior, ”cetățeanul din Cluj” era controversatul om de afaceri Arpad Paszkany.

    Februarie 2009 – în Monitorul Oficial se publică listele sponsorilor partidelor politice din campania electorală din 2008; prin șase firme controlate de el și rudele sale, Arpad Paskany se află pe primul loc ca susținător al PDL, cu suma totală de 995.000 de lei (aproximativ 260.000 de euro, la cursul din octombrie 2008). Aceasta este suma oficială.

    Astfel, conform Monitorului Oficial, firmele Ecomax și Euromentor, la care Paszkany este asociat direct, au donat 225.000 de lei, respectiv 60.000 de lei. Desboria (unde asociat este Arpad Paszkany și o firmă din SUA a lui Paszkany) și DNP Invest (controlată de Paszkany printr-o firmă cu același nume din SUA) au cotizat câte 225.000 de lei. Assix (Assix Creations, SUA, Paszkany) a donat 200.000 de lei, iar Baucom (unde cumnatul lui Paszkany este asociat cu firma Mentor, din SUA, a lui Paszkany) 60.000 de lei. Donațiile către filiala PDL Cluj au continut și după alegerile din 2008.

    Decembrie 2009 – Adriean Videanu anunță că proiectul RMGC de la Roșia Montană va intra în programul de guvernare (în momentul anunțului, negocierile dintre PDL și UDMR pentru un nou Guvern nici măcar nu erau finalizate!);
    Februarie 2011 – CFR Cluj, clubul de fotbal patronat de Arpad Paszkany, încheie un parteneriat de colaborare și promovare cu RMGC, compania care intenționează să exploateze aurul de la Roșia Montană; afirmam atunci că aceasta asociere este cel puțin ciudată: e ca și cum Pepsi ar sponsoriza în România o echipă de fotbal patronată de Coca-Cola. De ce? Arpad Paszkany reprezintă în România conglomeratul imobiliar-financiar Trigranit. Co-fondator al Trigranit, alături de Demian Sandor, este canadianul Peter Munk. Peter Munk este, în același timp, fondator și președinte al Barrick Gold, una dintre principalele firme miniere de exploatare a aurului din lume – o companie aflată (cel puțin teoretic) în concurență cu Newmont, acționar principal la Gabriel Resources (compania care deține peste 80% din RMGC). Anticipam atunci că asocierea dintre CFR Cluj și RMGC nu este doar una de imagine, ci avanpremiera pentru implicarea Barrick Gold în afacerea aurului românesc.
    http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/paszkany-se-asociaza-si-cu-psd-dupa-pntcd-pnl-si-pdl-63255.html
    Vestea că Vasile Dâncu, Ioan Rus ÅŸi Arpad Paszkany, „împreună cu un grup de parteneri din România ÅŸi străinătate”, au cumpărat mai multe instituÅ£ii de presă cu sediul în Cluj, dintre care una are anvergură regională, e mult mai mult decât o ÅŸtire de business

    Prin această asociere, Arpad Paskzany reușește să se asocieze cu aproape întreg spectrul politic autohton (de pe listă lipsesc doar UDMR și PRM). La sfârșitul anilor 90, Paszkany a fost membru al tineretului țărănist (și s-a aflat la baza unui scandal care a zguduit din temelii filiala locală a PNȚCD). Conexiunile cu fostul prefect (țărănist) de Cluj Alexandru Fărcaș i-au facilitat achiziționarea terenului de la ”Șapca Verde” (pe care, ulterior, a fost ridicat Polus Center).

    După 2000, Paszkany a virat (nu direct, ci prin fostul său angajat Adrian Popa) către liberali. Cu Adrian Popa în postura de viceprimar al Clujului și președinte al comisiei de lictație, Arpad Paskany a câștigat competiția pentru ridicarea Cartierului Tineretului. Asta nu l-a împiedicat ca, prin firmele sale, să devină (conform datelor publicate în Monitorul Oficial) unul dintre principalii sponsori ai PDL (la ultimele rânduri de alegeri).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.