O coaliţie de oraşe, regiuni şi asociaţii care susţine politica europeană de coeziune le-a cerut marţi liderilor statelor UE ca în viitorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027 să fie menţinut bugetul din actuala perioadă de programare ce se încheie în 2020 alocat politicii de coeziune, politică menită să reducă decalajele de dezvoltare în interiorul UE, relatează agenţia EFE și Agerpres.
Alianţa pentru Coeziune, ce reuneşte 122 de regiuni, 140 de oraşe şi unităţi administrativ-teritoriale ce însumează 97% din populaţia UE, a trimis marţi o scrisoare preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, precum şi tuturor şefilor de stat sau de guvern din ţările UE pentru a le solicita alocarea unei finanţări suficiente pentru politica de coeziune.
‘‘Subliniem necesitatea ca politica de coeziune să beneficieze de o finanţare suficientă (cel puţin o treime din viitorul buget al UE) şi ca toate instrumentele noi, precum Fondul pentru Tranziţie Justă şi alocările bugetare, să fie suplimentate’‘ faţă de propunerile actuale, se arată în document. Posibile reduceri ”drastice”, se mai arată în scrisoare, ”vor avea efecte negative nu doar asupra dezvoltării regiunilor şi oraşelor UE”, dar ”vor antrena de asemenea riscuri politice grave”.
Demersul survine cu două zile înaintea Consiliului European, la care şefii de stat sau de guvern din ţările UE vor discuta despre cadrul bugetar multianual al UE pentru perioada 2021-2027. Germania, susţinută de alte state contributoare nete, precum Suedia, Austria şi Olanda, a cerut ca bugetul multianual al UE să reprezinte cel mult 1% din venitul naţional brut combinat al statelor membre, în timp ce propunerea Comisiei Europene (CE) prevede 1,11%, iar Parlamentul European cere un procent mai mare, de 1,3%.
Preşedinţia finlandeză a Consiliului UE a formulat o propunere de compromis, conform căreia statele membre ar urma să contribuie la acest buget cu 1,07% din venitul lor naţional brut.
Politicieni români au remarcat însă că această propunere de compromis nu este avantajoasă pentru România. Într-o conferinţă de presă desfăşurată sâmbătă la Iaşi, eurodeputata Corina Creţu a declarat că Preşedinţia finlandeză a Consiliului Uniunii Europene propune o formulă de calcul diferită decât cea de până acum, care ar dezavantaja România, spre deosebire de varianta de buget propusă anul trecut de Comisia Juncker.
“Sunt foarte îngrijorată de propunerea Preşedinţiei finlandeze, care vizează reduceri masive din fondurile europene pentru ţările mai puţin dezvoltate. Tocmai de aceea cred că România împreună cu prietenii, mai ales cei din estul european, trebuie să facă front comun pentru a apăra această propunere a Comisiei Europene, care a fost depusă pe masa Parlamentului şi Consiliului European încă din 2 mai 2018”, a spus Corina Creţu.
Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele beneficiare nete şi contributoare nete. Cele din urmă consideră că în prezent există noi priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual, precum migraţia, apărarea sau mediul, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună, spre nemulţumirea statelor central şi est-europene, care acuză de asemenea introducerea unor condiţionalităţi noi pentru accesarea fondurilor europene. Situaţia este complicată şi mai mult de retragerea Regatului Unit din UE, un stat care a fost contributor net la bugetul comunitar.
