Alin Tişe şi băieţii lui din CJ Cluj se joacă de-a Captain Pollution

În urma scandalului ecologic de la Pata Rât, şeful CJ Cluj Alin Tişe a declarat că le va face plângere penală inspectorilor de la Garda de Mediu Cluj pentru abuz în serviciu, însă trebuie amintit că în primăvara acestui an, şeful executivului judeţean a emis autorizaţii de construcţie pentru ATS Energy Rece, o firmă care a fost condamnată să refacă valea râului Someşul Rece pe care a distrus-o cu lucrările pentru edificarea de microhidrocentrale. În spatele acestei afaceri sunt oameni de afaceri cunoscuţi.

În loc să facă ceva concret pentru stoparea poluării de la Pata Rât, şeful administraţiei judeţene, Alin Tişe şi reprezentanţii Gărzii de Mediu Mediu Cluj fac schimb de plângeri penale. După ce Garda de Mediu Cluj a făcut o plângere penală împotriva CJ Cluj pentru neglijenţă, vizavi de situaţia dezastroasă de la Pata Rât, şi şeful administraţiei judeţene, Alin Tişe a declarat că va face o plângere penală împotriva gărzii de mediu pentru abuz în serviciu.

În tot acest timp, deşeurile de la Pata Rât sunt incendiate, lacul provenit din scurgerile deşeurilor creşte, iar oficialii bat din buze.

Oficialii CJ Cluj spuneau că până la mijlocul acestei săptămâni staţia de epurare care ar trebui să rezolve scurgerile toxice ar trebui să fie funcţională. Însă nici pe departe ca acest lucru să se fi întâmplat. Vakar Istvan, unul dintre vicepreşedinţii CJ Cluj spune că nu ştie mare lucru despre evoluţia situaţiei.

”Eu nu mă ocup de staţia de epurare, ci domnul Mânzat (Marius Mânzat, celălalt vicepreşedinte al CJ Cluj, n.red.). Parcă erau ceva probleme cu terenul privat pe care să fie amplasată staţia respectivă, dar nu ştiu prea bine despre ce este vorba”, a declarat Vakar.

Ulterior, Marius Mânzat sau şeful instituţiei, Alin Tişe, nu au răspuns apelurilor telefonice pentru a oferi explicaţii, în pofida faptului că Maria-Ruxandra Tiecar, consilier în cadrul biroului lui Mânzat a promis că ne va contacta de cum şeful termină cu şedinţa.

Băieţii cu băieţii, natura cu-ale ei

Se pare că şefii din CJ Cluj nu dau doi bani pe mediu în situaţia în care, în urmă cu câteva luni, administraţia judeţeană a eliberat autorizaţii de construcţie pentru firma ATS Energy Rece care vrea să construiască o ”salbă” de microhidrocentrale pe valea Someşului Rece. Autorizaţia respectivă a fost emisă de autorităţile judeţene, în situaţia în care instanţele clujene au dispus firmei respective să întrerupă lucrările şi să readucă valea la starea iniţială.

”Admite acţiunea extinsă formulată de reclamanta Federaţia Română de Pescuit la Muscă Artificială în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Judeţean Cluj, SC ATS Energy SRL, SC ATS Energy Rece SRL şi în consecinţă: Constată pierderea valabilităţii şi încetarea efectelor autorizaţiei de construire nr.61/01.09.2010 eliberată de Consiliul Judeţean Cluj, beneficiarului SC AZS Energy SRL, ca urmare a nerespectării condiţiilor impuse de art. 7 pct.5 din Legea nr. 50/1991, aceasta devenind caducă începând cu data de 31.08.2011 pentru neînceperea lucrărilor în termen de 12 luni de la data emiterii autorizaţiei. Dispune oprirea executării lucrărilor. Dispune restabilirea situaţiei anterioare în sensul demolării construcţiilor edificate şi aducerea Văii Someşului Rece la starea iniţială. Obligă pârâţii la 150 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamante”, arată soluţia pe scurt a instanţei.

Firma ATS Energy Rece este controlată acum de Sorin Bădău, însă prin această societate s-au perindat oameni de afaceri cunoscuţi din Cluj Napoca care sunt asociaţi cu Gabriel Cârlig, de la Jolidon, Eugen Bâlc, unul dintre fondatorii astral, Silviu Prigoană, etc.

În cadrul firmei au gravitat SCHIOPU VICTOR ADRIAN şi Dorin Săcară care, împreună cu Sorin Bădău, au fost norocoşii beneficiari ai retrocedărilor frauduloase făcute de ANRP. Spre exemplu, Şchiopu a primit de la Agenţia condusă de Crinuţa Dumitrean, persoană pusă în funcţie de Emil Boc, aproape 30 de milioane de lei.

Dorin Săcară, cunoscut investitor în domeniul energiei regenerabile, a făcut Şcoala de Ofiţeri în Telecomunicaţii (Sibiu), o cunoscută ”pepinieră” a băieţilor cu ochi albaştri.

În timp ce una dintre firmele la care a fost asociat a betonat o arie protejată, Săcară se dă ecologist.

„Am devenit un ecologist convins în urmă cu cinci ani, când, după ce am devenit tată, m-am gândit că avem nevoie de un viitor mai verde şi cu o poluare mai mică, problemă pe care noi am creat-o şi pe care noi trebuie să o reparăm. Mă gândesc la un viitor, în afara viitorului meu”, susţine într-un interviu acordat pentru adevărul.ro inginerul care de mici îi educă pe copii să separe gunoiul în reciclabil şi nereciclabil.

Reporterii Gazeta de Cluj au încercat să îl contacteze telefonic pe Sorin Bădău dar omul de afaceri nu a răspuns.

Beton în arii protejate

Potrivit site-ului iest.ro, recent, Compania ATS Energy are în proiect să construiască pe valea Someşului Rece două microhidrocentrale, în situaţia în care în 2006 cursul superior al râului Someşul Rece a fost inclus în aria protejată de situl Natura 2000. ATS a obţinut în 2009, un acord de mediu prin care i se recunoaşte dreptul de a construi pe Someşul Rece 5 astfel de construcţii.

Organizaţia FRPMA a solicitat Agenţiei pentru Protecţia Mediului să reanalizeze acordul de mediu obţinut de compania ATS Energy în 2009, arătând că acesta, potrivit legii, îşi pierde valabilitatea dacă investiţia nu a demarat în doi ani de la obţinerea sa. Beneficiarii, firma ATS, au cerut în 4 octombrie 2013 o revizuire a acordului de mediu mai ales că din 5 microcentrale autorizate iniţial, s-au făcut, cumva, numai 3. Ulterior, şi-au retras cererea de reavizare. În acordul de mediu din 2009 al ATS se spune că vizate pentru amenajare sunt 18,5 kilometri din cursul râului, urmând ca aportul energetic inclus în sistemul naţional să fie de 3,015 MW pe oră. Spre comparaţie, asta înseamnă aproximativ consumul de energie electrică al unui apartament într-un an.

Surse din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului susţin că includerea Someşului Rece în Situl Natura 2000 n-ar fi singura piedică în calea investiţiei ATS. Investitorii ar fi fost avertizaţi încă din 2009 că Apele Române au proiectat un baraj contra viiturilor în zona Viişoara şi că microhidrocentrala ATS se suprapune peste un Master Plan. Cu toate acestea, lucrarea a fost avizată de Consiliul Judeţean în septembrie 2010 şi reavizată în cursul acestui an.

Firme pentru salba de microhidrocentrale

În 2012, conform datelor din Registrul Comerţului, ATS Energy a fost divizată în 7 societăţi clonă, fiecare dintre ele fiind responsabilă pentru proiectele hidroenergetice de pe un râu. Există, deci, un ATS Energy Amic pentru Arieşul Mic, ATS Energy Amare pentru Arieşul Mare, ATS Energy Ribiţa pentru râul Ribiţa, afluent al Crişului Alb, un ATS Energy Bistra pentru Valea Bistrei, ATS Energy Buduşel pentru pârâului Buduşel (Bistriţa-Năsăud) şi un ATS Energy Rece pentru Someşul Rece, precum şi ATS Poşaga (Alba) şi ATS Ocoliş parte din ATS Energy Invest. “Crearea unor societăţi comerciale de dimensiuni mai mici corespunzător celor 7 proiecte investiţionale ale societăţii ce se divizează va permite un management mult mai eficient şi adaptat la nevoile fiecărui proiect, dar şi răspunsuri mai rapide la reacţiile şi mişcările pieţei”, se argumentează în proiectul depus la Registrul Comerţului Cluj.