După câţiva ani de zile de procese, Sandu Părţilă, patronul Luc Invest, implicat într-o serie de afaceri imobiliare unde titular a fost Octavian Buzoianu, a fost achitat de acuzaţiile de evaziune fiscală lansate de ANAF Cluj. Cu toate acestea, în mod atipic, instanţa a păstrat măsura sechestrului asigurator pe o parte din bunurile deţinute de Părţilă. În septembrie 2009, Garda Financiară i-a făcut o plângere penală lui Părţilă pentru evaziune fiscală. Inspectorii au verificat relaţiile comerciale dintre societatea administrată de Părţilă şi alte firme de la care Părţilă a cumpărat diverse materiale de construcţii şi au ajuns la concluzia că firma respectivă are comportamentul unei “societăţi fantomă” pentru că la sediul declarat nu era nici un act şi nici o persoană de contact.
Sandu Părţilă a făcut o serie de afaceri imobiliare împreună cu unul dintre ”greii” Clujului, Octavian Buzoianu. Cei doi s-au ocupat de ridicarea mai multor imobile din zona Muzeul Apei din Floreşti. După ce oamenii au început să plătească antecontractele pentru cumpărarea apartamentelor, lucrările au început să ”şchiopăteze”, drept pentru care Sandu Părţilă s-a ales cu zeci de procese din partea clienţilor. În iureşul proceselor a fost prins şi omul de afaceri Octavian Buzoianu, care a fost şi el acţionar la Luc Invest. În septembrie 2009, Garda Financiară i-a făcut o plângere penală lui Sandu Părţilă, patronul firmei Luc Invest, pentru evaziune fiscală. Inspectorii au verificat relaţiile comerciale dintre societatea administrată de Părţilă şi alte firme de la care Părţilă a cumpărat diverse materiale de construcţii şi au ajuns la concluzia că firma respectivă are comportamentul unei “societăţi fantomă” pentru că la sediul declarat nu era nici un act şi nici o persoană de contact.
Însă, judecătorii clujeni au considerat că Părţilă nu a comis faptele de care a fost acuzat ”cu vinovăţie”. ”În temeiul art. 396 al. 5 Cod de Procedură Penală rap. la art. 16 lit. b Cod de Procedură Penală achită pe inculpatul Părţilă Sandu Cosmin pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 al. 1 olit. a din L. 241/2005, evaziune fiscală prev. de art. 9 al. 1 lit. b din L. 241/2005 şi evaziune fiscală prev. de art. 9 al. 1 lit. f din L. 241/2005, deoarece faptele nu sunt prevăzute de legea şi nu au fost comise de către inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege. În baza art. 397 al. 5 rap. la art. 25 al. 5 Cod de Procedură Penală lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român – ANAF – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Cluj. În temeiul art. 404 al. 4 lit. c rap. la art. 397 al. 5 Cod de Procedură Penală menţine măsura sechestrului asigurator luată prin încheierea şedinţei publice din data de 25.06.2015 asupra următoarelor bunuri imobile ale inculpatului P.S.C., şi anume asupra cotei părţi de coproprietate deţinută de inculpat, asupra imobilului apartament nr. 3, situat în ….., înscris în CF nr. …., identificat cu număr cadastral …; asupra imobilului teren extravilan în suprafaţă de 40.000 mp, situat în tarlaua …, înscris în CF nr. …, identificat cu număr cadastral …; asupra cotei părţi devălmaşe din imobilul situat în localitatea …, înscris în CF nr. …, nr. cadastral …, bun comun cu soţia; asupra sumelor de bani deţinute de inculpatul P.S.C., în conturile aflate la UniCredit Ţiriac Bank – Sucursala Cluj, BRD – Groupe Societe Generale SA, Piraeus Bank România Sa Bucureşti – Agenţia Cluj-Napoca, Banca Comercială Română SA, Banca Comercială Intesa San Paolo România Sa Bucureşti – Sucursala Cluj-Napoca Piaţa Cipariu; precum şi asupra bunurilor mobile deţinute de către inculpatul P.S.C., respectiv asupra automobilelor, sau oricăror feluri de vehicule deţinute de acesta, măsuri luate până la concurenţa sumei de 597.693 lei. În temeiul art. 275 al. 3 Cod de Procedură Penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare”, arată pronunţarea magistraţilor.
Răpiri în portbagaj
Conform unui articole mai vechi publicate în Gazeta de Cluj, Părţilă a avut mult mai multe de îndurat de pe urma acestei afaceri.
“Conform unor informaţii, unul dintre personajele implicate în această afacere, Ladislau Rus a mai avut probleme cu oamenii legii într-un dosar privitor la o afacere cu cântec care are legătură cu nişte vize şi carduri false în Italia. Conform aceloraşi informaţii, Rus este unul dintre cunoscuţii lui Toma Rus şi al lui Horia Oltean, actualul şef al BCCO Cluj. Ladislau Rus, împreună cu unul dintre clienţii fideli ai cazinourilor clujene, Cosmin Părţilă au cumpărat una dintre afacerile imobiliare ale lui Octavian Buzoianu, anume un proiect imobiliar de construcţie a unor blocuri în Floreşti, în zona Muzeului Apei. Pentru această afacere, cei doi au făcut un împrumut la Banca Transilvania în valoare de 500.000 de euro prin intermediul firmei imobiliare LUC Invest. Avându-l în spate pe Toma Rus, cei doi s-au apucat de construit, însă pentru acest lucru au avut nevoie de materiale de construcţii. Cum în lumea interlopă, afacerile se fac între cei care se aseamănă, Părţilă şi Rus au apelat pentru achiziţionarea materialelor de construcţii la una dintre firmele de materiale de construcţii ale fraţilor Şuilă din Blaj. Fraţii Şuilă, pe lângă alte afaceri pe care le „învârt” sunt cunoscuţi pentru faptul că au „linie directă” la Gigi Becali, latifundiarul din Pipera. Iniţial, fraţii Şuilă au fost „abordaţi” de trimişii lui Toma Rus pentru a face rost de materiale mai ieftine. Însă, în acel moment afaceriştii din Blaj au refuzat să facă afaceri la Cluj-Napoca pentru că mediul lor de afaceri este exclusiv zona de sud a ţării, controlată într-o mare parte de Becali. Totuşi, după o perioadă, fraţii Şuilă au încheiat o înţelegere cu Părţilă & Co. şi au primit o primă rundă de materiale. După o vreme, presaţi de criză, fraţii Şuilă au venit, însoţiţi de Cătălin Smărăndescu, împreună cu alţi cinci bodyguarzi din garda finanţatorului stelist, în parcarea de la Iulius Mall, pentru o scurtă „întrevedere” cu Ladislau Rus. Cei şase bodyguarzi l-au presat pe acesta să plătească 13 miliarde lei vechi, bani datoraţi pentru toată cantitatea de materiale de construcţie pe care ar fi urmat să o primească. Asta în condiţiile în care Rus nu a achiziţionat decât o parte din materialele de construcţie până la momentul respectiv. Cu toate acestea, descinderea trimişilor lui Becali a fost supravegheată atent de câţiva „mascaţi” aflaţi sub comanda lui Toma Rus. Din fericire, „discuţia” dintre Ladislau Rus şi Smărăndescu nu s-a lăsat cu vânătăi, astfel că forţele clujene nu au intervenit pentru a-l scăpa pe afaceristul clujean de pumnii bodyguardului lui Becali. Clujenii au mers, după un timp, la o nouă întrevedere cu gaşca lui Smărăndescu, de această dată în Alba Iulia. La cea de-a doua întâlnire s-a prezentat Părţilă, însoţit de un bodyguard clujean care lucrează în clubul Bamboo. Surpriza clujenilor a fost că, în loc să bată palma cu fraţii Şuilă, au avut parte tot de tratamentul lui Smărăndescu care l-a „îmbarcat” pe Părţilă în portbagajul maşinii sale şi l-a dus la un notar pentru a-l obliga să treacă proiectul imobiliar din Floreşti pe numele fraţilor Şuilă. Norocul lui Părţilă a fost că, prin telefonul mobil, l-a putut suna din portbagaj pe asociatul său din Cluj-Napoca, Ladislau Rus care acesta, la rândul său, a apelat serviciile protecţie oferite de Toma Rus. Acesta din urmă a trimis o echipă de la BCCO care l-a salvat pe Părţilă de contractul pregătit de Smărăndescu, care a şi fost amendat pentru tulburarea liniştii publice”.
Jonglerii cu TVA
“În perioada verificării, societatea a dedus TVA de pe facturile de achiziţii de mărfuri care nu conţin toate datele de identificare A rezultat un TVA suplimentar de 380.905 de lei. Debitul total la bugetul de stat este de 568.891 de lei”, arată inspectorii financiari.
Schema descoperită de inspectorii ANAF prin care Părţilă ar fi făcut evaziunea era extrem de simplă: după ce făcea achiziţii de materiale, Părţilă raporta o valoare mult diminuată. Spre exemplu, între anii 2007-2008, SC Ambient a emis către Luc Invest SRL facturi în valoare de peste 3,9 milioane de lei, rezultând un TVA de 523.516 de lei. Însă Luc Invest raporta o valoare de 568.194 de lei, ceea ce diminua valoarea TVA-ului la 90.720 de lei.
