Elisabeta Borsos a scăpat doar cu o condamnare cu suspendare pentru o evaziune fiscală de două milioane de euro, dar a fost obligată la plata despăgubirilor civile către ANAF în cuantum de 9.288.635 lei. Cum procesul a decurs cu judecarea și condamnarea în lipsă a inculpatei, deoarece aceasta a dispărut imediat după începerea cercetării penale, ANAF s-a ales, deocamdată, cu un plătitor imaginar.
Borsos a fost judecată pentru că a operat mai multe tranzacţii, în perioada mai 2010 – decembrie 2010, ce vizau achiziţionarea de echipamente informatice, fără să plătească TVA şi să declare marfa tranzacţionată organelor fiscale, prejudiciind în acest fel statul cu aproximativ două milioane de euro. Procesul în care Elisabeta Borsos a fost judecată pentru evaziune fiscală s-a judecat în lipsă, deoarece după prima declarație luată de procurori în faza de urmărire penală, Borsos a dispărut, fiind de negăsit în ciuda eforturilor depuse de procurori și de instanță. După aproape un an de la începerea procesului, Tribunalul Cluj a condamnat-o ”pe inculpata B. E. la pedeapsa de 3 ani închisoare. Suspendă condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani. Obligă inculpata în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata despăgubirilor civile în sumă de 9.288.635 lei, plus accesoriile aferente calculate începând cu data scadenței și până la achitarea integrală a debitului, către partea civilă”, după cum se arată în sentință.
Semnalul a venit de la autoritățile portugheze
Investigaţia a pornit ca urmare a solicitării venite din partea autorităţilor portugheze, care au notificat statul român, în vara anului 2011, despre existenţa unor suspiciuni de fraudă cu TVA la nivelul tranzacţiilor dintre societatea română Afid SRL, una dintre firmele administrate de Elisabeta Borsos şi societatea portugheză Direcme Computadores.
“Din Raportul de Inspecţie Fiscală întocmit în cauză, rezultă că, în perioada mai – septembrie 2010, învinuita Borsos Elisabeta, în reprezentarea societăţii Afid, a cumpărat produse informatice de la Direcme Computadores în valoare de 3.733.784,42 euro, pe care le-a vândut în Spania societăţii Belap Campanill fără colectarea TVA. Plăţile, în cuantum de 3.272.841,49 euro au fost efectuate integral prin bancă între cele trei societăţi implicate în circuitul mărfurilor.”, se arată în rechizitoriu.
Declarația de adio
În cursul cercetărilor, Elisabeta Borsos a dat o singură declaraţie organelor de urmărire penală, în data de 14 ianuarie 2011, moment în care a recunoscut o parte din tranzacţiile comerciale derulate prin firmele Afid şi Borcom Perfect, precum şi faptul că nu a ţinut niciun fel de evidenţă contabilă şi nu a depus declaraţii fiscale. Ulterior ea a refuzat să mai dea orice declaraţii, iar între timp a dispărut, fiind de negăsit la adresa din România. De asemenea, a fost căutată în Spania, în contextul în care unul dintre vecini ar fi spus că a plecat la fiul ei.
“Prin adresa din data de 2 septembrie 201, Biroul Naţional Interpol a fost solicitat să efectueze verificări în Spania, să localizeze pe învinuita Borsos Elisabeta şi pe fiul acesteia K. C. (….) în vederea citării pentru aducerea la cunoștinţă a învinuirii. (…)Biroul Naţional Interpol a comunicat faptul că niciuna din persoane nu locuieşte la această adresă”, precizează procurorii, dispunând trimiterea în ei judecată în lipsă.
Modul de operare
Conform rechizitoriului, Elisabeta Borsos, în perioada de referinţă, era administrator la patru societăţi comerciale clujene, care aveau ca obiect de activitate comerţul cu software şi echipamente informatice. Toate cele patru societăţi erau declarate ca fiind plătitoare de TVA. Prin toate cele patru societăţi comerciale, Elisabeta Borsos a cumpărat componente de soft, echipamente pentru calculatoare etc. de la firma Direcme Computadores Unipersonal, înregistrată în Portugalia, descoperită ulterior ca fiind firma fiului său. Ea a vîndut marfa achiziţionată, mai departe, altei firme spaniole, Belap Campanill, neînregistrată ca plătitoare de TVA.
În această situaţie, Elisabeta Borsos, era obligată să colecteze TVA la toate vânzările efectuate, operaţiunile fiind livrări de marfă triunghiulare. În aceste tipuri de tranzacţii comerciale, pentru evitarea dublei depuneri, doar firma destinatară a mărfii colectează taxa pe valoarea adăugată, dar cum firma de destinaţie nu era plătitoare de TVA, obligaţia colectării taxei revenea firmelor administrate de Elisabeta Borsos. În plus, în niciuna dintre cele patru societăţi administrate de ea, nu a declarat tranzacţiile efectuate, prejudiciind statul român cu TVA pe care, deşi nu l-a colectat, statul român îl datorează statului portughez.
O firmă fantomă
Procurorii susţin că deşi Elisabela Borsos a declarat la un moment dat că a existat o evidenţă contabilă a societăţii Afid, din baza de date a Finanţelor Publlice Cluj rezultă fără echivoc faptul că SC Afid nu a depus niciun bilanţ, balanţă şi nici nu a declarat autorităţilor achiziţiile şi vânzările din spaţiul comunitar. În ce priveşte adresa unde învinuita a susţinut că a lăsat spre păstrare actele contabile ale societăţii (…) din verificările efectuate a rezultat că în Cluj-Napoca nu există adresa respectivă, fiind un teren viran. “
Ulterior, Elisabeta Borsos a abandonat firma Afid şi a convins un cunoscut să deschidă, pe numele său o firmă, sub pretextul că legea nu îi permite ei să facă acest lucru, deoarece ea mai deţine o firmă. În 2010 a fost astfel înfiinţată societatea Softgarden SRL, înregistrată pe raza judeţului Cluj, unde ea era împuternicită cu administrarea şi avea acces la mai multe conturi. Prin această firmă, Elsabeta Borsos a făcut exact acelaşi tip de tranzacţii comerciale, cu cele două firme din Portugalia, respectiv Spania.
În aceeaşi perioadă de timp a deschis şi societăţile comerciale SC Endelton SRL, respectiv SC Borcom Perfect, pe numele unor cunoscuţi cărora le promitea că se va ocupa de afaceri şi lor le plătea un salariu “onorific” de 300 de euro pe lună, având ca obiect de activitate comerţul cu soft şi echipamente informatice. Tranzacţiile comerciale derulate prin aceste societăţi vizau achiziţii de echipamente informatice de la firma portugheză Direcme Computadores şi vânzarea acestora către firma spaniolă Bellap Campanill. Cele două societăţi nu au depus la organele fiscale nicio declaraţie privind activităţile comerciale efectuate, iar actele contabile ale societăţilor nu au fost niciodată găsite, pentru niciuna dintre tranzacţii nefiind emise facturi fiscale.
Facturi în ciornă
Ulterior, pentru a justifica în faţa procurorilor vânzarea mărfurilor, Elisabeta Borsos a “a prezentata organelor fiscale un număr de 14 facturi fiscale emise de Borcom Perfect SRL către societatea spaniolă Servintegral Y Despachos , în draft, facturile nefiind semnate nici de emitent, nici de societatea achizitoare, “, după cum se precizează în rechizitoriu. Procurorii au descoperit, prin Interpol, că societatea Servintegral este a aceleiaşi persoane care deţine firma Belap Campanill , al cărei patron era cercetat de către autorităţile vamale spaniole. De asemenea s-a descoperit că societatea portugheză de la care era cumpărată marfa este deţinută de către fiul ei.