Procesul omului de afaceri Stelian Ilea a intrat în vacanță, având ultimul termen săptămâna trecută. Până la toamnă, judecătoarea Nora Boiciuc a cerut Agenției Naționale de Administrare Fiscală să comunice instanței dacă s-a recuperat vreo sumă din prejudiciul calculat în sarcina lui Ilea, și care este cuantumul acestor sume. Amintim că expertul din acest dosar a răspuns unei serii de obiecțiuni ridicate de ANAF, procurorii fiind nemulțumiți de prejudiciul calculat de acesta.
La termenul din luna iunie, dat fiind că cei de la ANAF sunt nemulţumiţi de faptul că expertiza care îl favorizează pe Ilea pare să ocolească subiectul prejudiciului, toate părţile din proces au convenit, cu încuviinţarea judecătorului, că se impune audierea expertului în faţa instanţei. Procurorul a ridicat obiecţiuni în ceea ce priveşte audierea expertului, dat fiind că ANAF a demonstrat deja printr-un răspuns că aprecierile acestuia ”sunt în afara obiectului din dosar”. Avocatul lui Stelian Ilea a reiterat în faţa judecătorului motivele pentru care este, totuşi, necesară audierea expertului: ”Expertul are cunoştinţe de specialitate, eu nu pot să cenzurez sau să intru în aria lui de specialitate.”
Schema cu asigurări
După ce a câştigat contractul pentru paza Aeroportului, cu firma Superforţa, Stelian Ilea ar fi intrat într-o schemă deja celebră cu asigurări, prin care achita o parte din salariul angajaţilor, după care nu mai plătea contribuţii şi impozite.
Garda Financiară a demarat zeci de urmăriri penale în cauze similare, iar la un moment dat şi Stelian Ilea a fost unul din cei vizaţi de aceasta, care a considerat că patronul Superforţa nu îşi îndeplinea obligaţiile fiscale. Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj l-a cercetat penal, iar în prezent se judecă pe rolul instanţei clujene cu statul român, care vrea peste un milion de euro, reprezentând prejudiciul, majorările şi penalizările.
Rechizitoriul arată că societatea Superforţa a încheiat două contracte de asigurări în grup care fac posibilă răscumpărarea poliţei. Prima dintre acestea a fost încheiată în februarie 2007 la Omniasig şi prevede două componente: una de protecţie şi o alta de pensie cu capitalizare. În baza unei fişe lunare, se efectua în fiecare lună răscumpărarea pensiei. În august 2008, firma a încheiat un contract similar cu BCR Asigurări. Şi aceasta avea două componente: de asigurare în caz de accident sau deces şi una de valoare a contului de investiţii. Prima componentă reprezenta plata a 6550 de lei anual, iar a doua, prin acte adiţionale, răscumpărările prin care erau plătiţi parţial angajaţii.
Angajați judecați pentru mărturie mincinoasă
Procesul Verbal din 27 decembrie 2010, întocmit de Garda Financiară, şi raportul de inspecţie fiscală întocmit de ANAF, prin DGFP Cluj, arată că orele de lucru din fişele de pontaj sunt mai multe decât cele declarate la Inspectoratul Teritorial de Muncă, iar salariile sunt de asemenea mai mari. În plus, o greşeală făcută de cei de la BCR care se ocupau de acest contract de asigurări a fost de a trece la descrierea operaţiunilor de răscumpărare, când banii erau viraţi în contul angajaţilor „salariu luna …”. Astfel, arată cele două rapoarte, sumele de 2.606.349 de lei de la BCR şi 712.956 plătite în contul asigurărilor de la Omniasig şi ulterior răscumpărate, erau de fapt drepturi salariale.
Mărturiile foştilor angajaţi ai Superforţa arată că modul de operare identificat de Garda Financiară şi verificat de procurori se confirmă din comportamentul economic al firmei. Ioana Andreea Bodea și Daniela Minteuan, foste angajate Superforța, sunt judecate de un an deja la Judecătoria Cluj-Napoca pentru mărturie mincinoasă. Minteuan susţine în mărturia dată în faţa instanţei, pe care vrea să și-o retragă, că a primit în mână 600 de lei, iar când făcea ore suplimentare primea bonuri de masă. Femeia a arătat că primea şi 150 de lei în cont lunar, ca poliţă de asigurare, dar că nu a semnat niciodată vreun stat de plată pentru aceste sume.