Aleasă spre finele anului trecut în funcția de rector a Universității de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj Napoca, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ din România, Anca Buzoianu a acordat un interviu pentru Gazeta de Cluj. Este medic primar în specialităţile pediatrie şi farmacologie clinică și decan al Facultăţii de Medicină din anul 2008. În cadrul interviului ea explică cum UMF Cluj Napoca a ”tratat” pandemia COVID-19. De asemenea, rectorul UMF Cluj Napoca prezintă principalele proiecte și programe ale universității pe care o conduce.

Reporter: UMF-ul clujean se află de cel puțin un deceniu pe un trend ascendent susținut și a devenit instituția de învățământ medical cu cea mai mare recunoaștere internațională din România. Este un proiect la care dumneavoastră ați participat din calitatea de decan al Facultății de Medicină începând cu 2008, iar acum din poziția de rector. Care au fost proiecțiile și viziunea dumneavoastră personale pentru această universitate atunci când ați fost aleasă rector în noiembrie 2019 și cum au fost ele modificate de epidemia de Covid-19? Putem spune că mandatul dumneavoastră a debutat o dată cu ”mandatul” epidemiei..

Anca Buzoianu: La început de mandat, mi-am stabilit ca obiectiv principal continuarea dezvoltării Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, să fim lideri în oferta de servicii educaționale nu numai în România, ci și la nivelul Europei Estice și Centrale și să ne dezvoltăm în toate direcțiile principale ale unei universități. În primul rând, dorim ca serviciile medicale oferite de specialiștii în medicină din Cluj-Napoca să fie la nivel de excelență, să sprijinim și să avem un parteneriat cât mai bun cu spitalele, prin conectarea intrinsecă a educației, cercetării și practicii medicale. Astfel, prin creșterea permanentă a calității actului medical, vom oferi valoare către comunitate. Cercetarea, educația și îngrijirea pacienților trebuie să contribuie sinergic și egal la performanța și prestigiul UMF „Iuliu Hațieganu” și să se completează reciproc.

În ceea ce privește epidemia de COVID-19, am puși în fața unor situații care au schimbat complet paradigma învățământului medical și continuăm să ne concentrăm atenția asupra dezvoltării și îmbunătățirii actului didactic în aceste condiții. În ultimele luni, acest aspect a devenit principala prioritate a universității și pot spune că ne-am adaptat foarte bine noilor condiții impuse. Conducerea universității își asumă misiunea și responsabilitatea de a asigura performanţa academică și în același timp, de a menține standardele de sănătate și siguranță. Vom folosi metode inovatoare pentru a trece cu bine peste provocările impuse de pandemie, fără să sacrificăm calitatea actului didactic.

Rep: Sunteți prima femeie rector din istoria UMF și ați câștigat această funcție cu o majoritate de voturi. În ce măsură principalele axe de coordonare pe care ați reuși să le impuneți până acum în conducerea universității sunt diferite față de cele ale rectorilor care au ocupat această funcție până acum?

Anca Buzoianu: Rectorul unei universități are un set de responsabilități care trebuie respectate și care nu pot fi schimbate. În mandatul meu, voi continua munca predecesorilor mei, în acord cu valorile fundamentale și tradiția universității, dar adaptată la condițiile actuale, la contextul global și evoluția pieței serviciilor educaționale. Bineînțeles, amprenta personală a fiecărui rector este vizibilă, mai ales în partea de comunicare, probabil acest aspect o să îl abordez în aceeași manieră ca și până acum, o comunicare simplă, directă și amicală mă caracterizează.

Rep: Începând cu acest an, universitatea face parte dintr-un consorțiu universitar european prestigios, în care figurează Universitatea din Oxford și Karolinska Institutet și al cărui scop este avansul neuroștiințelor. Ne puteți vorbi despre angajamentele și oportunitățile aduse de această colaborare și în special cele care îi privesc pe studenți?

Anca Buzoianu: Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca face parte din consorțiul universitar NeurotechEU (European University of Brain and Technology) pentru promovarea cercetării în domeniul neuroștiinței și neurotehnologiilor, alături de șapte mari și prestigioase instituții de învățământ superior din Europa: Universitatea Oxford (Marea Britanie), Karolinska Institutet (Suedia), Rheinische Friedrich-Wilhelms-Universität (Germania), Radboud Universiteit (Olanda), Universidad Miguel Hernández (Spania) Debreceni Egyetem (Ungaria) și Boğaziçi Üniversitesi (Turcia) și peste 100 de parteneri industriali, academici și societali. Recomandarea de includere a UMF „Iuliu Hațieganu” a fost făcută de Karolinska Institutet din Suedia, cu care universitatea clujeană are o bună relație de colaborare încă din anul 2009.

NeurotechEU va implementa un program de formare pentru studenți de licență, masterat și doctorat, promovând în același timp învățarea pe tot parcursul vieții în toate segmentele societății. Studenții vor fi educați într-un cadru intersectorial, își vor spori creativitatea și abilitățile de gândire critică, vor fi ajutați să devină viitori lideri transformatori ai societății, industriei și sectorului academic. Curriculumul lor personalizat va fi livrat în toate regiunile geografice ale Europei; prin urmare, studenții NeurotechEU vor beneficia de un mediu favorabil, multicultural și multilingv, promovând adevărata identitate europeană în societate.

Participarea la acest proiect reprezintă încă un pas important pe care Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca îl face în construirea unei prezențe notabile la nivel european. Educația universitară în medicină, în anul 2020, trebuie să includă și dezvoltarea unor colaborări internaționale care să permită deschiderea de noi orizonturi și noi oportunități.

Rep: În urmă cu doi ani ați primit Ordinul Naţional de Merit al Franţei în grad de Cavaler, fiind prima clujeancă și printre puținele figuri feminine din România care au beneficiat de această distincție. Îmi puteți nuanța relația pe care ați reușit să o stabiliți cu instituțiile universitare franceze ?

Anca Buzoianu: Am fost prima femeie decan din istoria Facultății de Medicină și am preluat de la predecesorii mei datoria asumată de a continua să dezvolt legăturile tradiționale și filonul francofon existent în facultate. Unul dintre principalele mele proiecte, pe parcursul celor trei mandate de decan, a vizat dezvoltarea secției francofone a Facultății de Medicină din Cluj-Napoca și creșterea internaționalizării facultății, proiect pe care consider că l-am îndeplinit. Avem o relație de colaborare foarte bună cu instituțiile de învățământ francofone, drept dovadă, Facultatea de Medicină a primit diploma de calitate „Label CIDMEF” primită de la Conferința Internațională a Decanilor Facultăților de Medicină Francofone (CIDMEF), în urma unei evaluări foarte exigente. De asemenea, în anul 2019 am fost aleasă vicepreședinte al CIDMEF, pentru Europa Centrală și de Sud Est. Astăzi avem, la cele trei facultăți (Medicină, Medicină Dentară și Farmacie), peste 2.850 de studenți internaționali, din peste 60 de țări, dintre care, aproximativ 1500 sunt  studenți francofoni, majoritatea din Franța. Am dezvoltat secția franceză a facultății care și-a triplat numărul de studenți, gândiți-vă că a început în anul 2000 cu 15 studenți pe an, iar astăzi avem la medicină 180 de studenți pe an, plus încă 100 la medicină dentară și la farmacie. Suntem universitatea din România cu cei mai mulți studenți internaționali. Am dezvoltat proiecte și activități care să le faciliteze integrarea studenților străini în comunitate și le-am fost alături la orice probleme pe care le-au avut în decursul anilor, și nu au fost puține. Acesta cred că a fost motivul pentru care președintele Emmanuel Macron m-a onorat cu înalta distincție a Ordinului Național de Merit, pe care o primesc și membrii cabinetului Franței după 6 luni de mandat. Am fost primul și din câte știu eu, singurul cetățean al Clujului care a primit acest ordin, până acum.

Rep: Având în vedere prezența Covid-19, cum evaluați apetența absolvenților de liceu pentru UMF-ul clujean din acest an comparativ cu anii trecuți? Care este bilanțul admiterii din acest an? Instituția condusă de dumneavoastră este reputată pentru nivelul ridicat al concurenței…

Anca Buzoianu: Anul acesta am înregistrat cea mai mare concurență din ultimii șase ani pe locurile pentru studenții internaționali. Aproape 1.800 de candidați s-au înscris pe cele 600 de locuri oferite de universitate. Și la programele de studiu în limba română am avut, anul acesta, mai mulți candidați comparativ cu anii precedenți. Cele mai căutate specializări au fost radiologie şi imagistică cu 5,4 concurenţi pe loc, asistenţă medicală generală cu 4,5 candidați pe un loc, tehnică dentară cu 4,4 candidați pe un loc, nutriţie şi dietetică cu 4 candidaţi pe un loc. La aceste specializări am avut candidați care au fost admiși cu nota 10.

Creșterea interesului tinerilor pentru universitatea noastră se datorează calității educației pe care o oferim, prestigiului și alumnilor care sunt ambasadorii școlii medicale clujene peste tot pe unde profesează. De asemenea, faptul că Facultatea de Medicină este singura instituție de învățământ medical din România care a primit acreditarea internațională pentru calitatea educației, în urma evaluării externe realizate de AMSE (Asociația Școlilor de Medicină Europene) și ASIIN (Agenția pentru Acreditarea Programelor de Studiu în Inginerie, Matematică și Științe Naturale), a contribuit în mare măsură la numărul mare de candidați din acest an.

Rep: Pe 4 octombrie va debuta noul an universitar. Epidemia de Covid-19 a modificat substanțial actul de învățământ, prin trecerea activității în mediul on-line. Putem spune că acest lucru este cu atât mai adevărat pentru studentul la medicină, care învață la patul bolnavului. În ce măsură este posibil să se păstreze calitatea și ceea ce este specific învățământului medical în aceste condiții? Credeți că învățământul în pandemie poate produce inclusiv avansuri ale actului de studiu și care să merite păstrate o dată cu revenirea la normal?

Anca Buzoianu: Această epidemie ne-a afectat pe toți, atât pe plan profesional, cât și personal, iar începerea noului an universitar, pe 5 octombrie, aduce noi provocări, pe care le vom transforma în oportunități și vom profita de această situație pentru a face lucrurile mai bine. Senatul Universității a decis ca activitățile didactice să se desfășoare în sistem hibrid, online și în contact direct cu pacientul. Astfel, cursurile se vor desfășura exclusiv online, iar o parte din activitățile practice vor avea loc onsite.

Prin specificul activității noastre didactice, pregătirea în domeniul medical nu poate avea loc exclusiv la distanță. Viitorii profesioniști în domeniul sănătății trebuie să învețe, în primul rând, să lucreze cu omul, să comunice și să empatizeze cu pacientul și să participe activ la actul medical. Rezultatele învățării în cadrul universității noastre trebuie să acopere întreaga gamă de competențe necesare și să pună accentul pe integrarea acestora în practica medicală.

În anii care urmează, vom recupera intensiv tot ce nu am acoperit în acest an, așadar pregătirea profesională a studenților noștri va rămâne cel puțin la nivelul generațiilor anterioare. Totodată, avem în vedere ca pe viitor, să implementăm o parte din activitățile didactice online, pe care le experimentăm în această perioadă și care s-au dovedit a fi foarte bine primite de către studenți.

Rep: Considerați că există un rol social și comunitar accentuat de condițiile actuale pentru universitățile de medicină? Ne puteți prezența implicarea UMF-ului din Cluj în abordarea epidemiei Covid-19?

Anca Buzoianu: Așa cum am mai spus, valoarea adusă în comunitate de Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” reprezintă un factor extrem de important în strategia noastră de dezvoltare. Din acest motiv, atunci când au apărut primele semne de instalare a epidemiei de COVID-19 în România, UMF „Iuliu Hațieganu” a fost printre primele universități din țară care a decis să treacă imediat la învățământul online, pentru a împiedica răspândirea virusului în comunitate. Responsabilitatea noastră față de sănătatea oamenilor a fost mai importantă ca oricând și ne-am implicat cu toate forțele, ba chiar ne-am depășit capacitățile, pentru a veni în folosul comunității.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” este menționată în capitolul „Exemple de bune practici” din cadrul raportului special al Curții de Conturi privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență, realizat la solicitarea Parlamentului României. Universitatea a pus la dispoziția autorităților publice spațiile de cazare aflate în proprietatea sa pentru cazarea personalului medical, asigurând astfel, gratuit, 43 de camere. În acestea au fost cazate 173 de persoane, universitatea suportând integral costurile pentru utilități, întreținere și reparații aferente acestor spații

De asemenea, ne-am implicat activ în gestionarea și suportul acordat pentru prevenirea și combaterea răspândirii infectării cu virusul Sars-CoV-2, prin sprijinirea spitalelor, a personalului medical și a persoanelor vulnerabile și prin alte măsuri:

O cantitate record de dezinfectant (peste o tonă) a fost produsă în laboratorul Facultății de Farmacie și apoi distribuită către spitale.

Peste 15.000 de testări COVID-19 au fost realizate, la cererea autorităților și a spitalelor din Cluj-Napoca, de cercetătorii de la Centrul de Genomică Funcțională și Medicină Translațională și de specialiștii din cadrul Laboratorului Disciplinei de Medicină Legală. În acest moment, se pot face și testări la cererea pacienților.

Peste 100 de cadre didactice din cadrul universității s-au aflat și se află în linia întâi, în spitalele din Cluj-Napoca.

Centrul de Consiliere Psihologică din cadrul universității a oferit suport psihologic gratuit personalului sanitar.

Studenții voluntari au oferit sprijin bătrânilor și persoanelor vulnerabile atât prin acțiuni pe teren, aprovizionare cu alimente, cât și prin intermediul platformei Medici pentru tine.

Rep: Ținând cont de perioada prin care trecem, care sunt capitolele din cadrul politicilor de sănătate pe care instituțiile de resort ar trebui să pună accent ? Ce aspecte din cadrul acestor politici (alimentație, igienă, sănătate mintală, etc) sunt deficitare ?

Anca Buzoianu: Epidemia de COVID-19 a adus în atenția tuturor, o dată în plus, nevoia reformării sistemului de sănătate, de care se vorbește, de altfel, ori de câte ori apare o criză medicală. Deși a crescut respectul acordat cadrelor medicale, acestea nu au, în multe situații și mai ales, în afara centrelor universitare, cum să-și facă datoria la cele mai înalte standarde. Ar fi bine-venită găsirea unor soluții sau utilizarea unei părți din infrastructura spitalicească pentru gestionarea situațiilor de urgență. Foarte probabil că ne vom mai confrunta cu epidemii sau pandemii, vor mai exista situații de urgență provocate de catastrofe naturale sau de altă natură și din acest motiv ar fi necesar să se creeze, în primul rând, un cadru administrativ care să gestioneze astfel de situații, să fie dezvoltate centrele de reziliență urbană atât de necesare.

Rep: Vă rog să îmi enumerați proiectele de cercetare ample pe care UMF le derulează în momentul de față ?

Anca Buzoianu: Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” are în prezent în implementare  69 de proiecte de cercetare.

Pe lângă proiectul NeurotechEU, menționat anterior, avem în derulare și alte proiecte de mare anvergură:

Centrul de Cercetare privind Dezvoltarea Medicamentului – care va servi la pregătirea studenților Facultății de Farmacie, a rezidenților şi a masteranzilor de la programele de studii axate pe industria farmaceutică, precum și a doctoranzilor din domeniile tehnologie farmaceutică, biofarmacie, chimie farmaceutică şi chimie organică.

Impactul clinic și economic al terapiilor personalizate țintite cu anti – microARN-uri în reconvertirea rezistenței tumorilor maligne pulmonare – prin care se vor dezvolta strategii personalizate prin utilizarea de combinații terapeutice cu rol benefic în supraviețuirea și calitatea vieții pacientului oncologic.

Creșterea capacității de cercetare a UMF Iuliu Hațieganu Cluj Napoca, prin dezvoltarea unei infrastructuri de tip CLOUD conectată la resursele globale de informare – infrastructură care va furniza resursele informatice și de comunicații necesare, atât pentru stocarea și analiza volumelor mari de date care rezultă din activitatea de cercetare a universității, cât și pentru schimbul de date științifice la nivel european și internațional.

Border detection of illicit drugs and precursors by highly accurate electrosensors” – BorderSens, care presupune dezvoltarea unui prototip portabil, ușor de utilizat, pentru detecția pe teren a drogurilor. Proiectul ”BorderSens” reuneşte un consorțiu de 16 parteneri din opt state membre UE, se va desfăşura în următorii patru ani şi este coordonat de Universitatea din Antwerp, Belgia. Partenerii includ universități, institute de cercetare, autorități de frontieră, servicii de poliție și mai multe companii.

Rep: Care este mesajul dumneavoastră către studenții și viitori absolvenți de medicină care aspiră să își dedice energia atât avansului studiului, cât și contenirii epidemiei de Covid-19?

Anca Buzoianu: Le transmit să fiți curajoși, demni și puternici pentru că în mâinile lor stă viitorul nostru și ei pot aduce schimbarea pe care o așteptăm cu toții. Îi sfătuiesc să fie deschiși către schimbare și să nu le fie teamă niciodată să încerce lucruri noi. Generația lor nu va fi definită de ceea ce am pierdut din cauza pandemiei, ci de modul în care a răspuns la aceasta și de soluțiile pe care le-am găsit împreună. Le urez mult succes!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here