Anca Buzoianu: „Asistăm la un nivel destul de mare de neîncredere în autorităţi, iar acest lucru arată care este gradul de educație în rândul populației”

Prof. dr. Anca Buzoianu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, a explicat, într-un interviu acordat pentru Gazeta de Cluj,  de ce anumiți medici răspândesc informații false despre vaccin și pandemie, iar cei care luptă în linia întâi sunt acuzați că ucid pacienții infectați cu coronavirus. 

Reporter: Cât de mult a fost afectat mediul universitar de restricțiile impuse de pandemie?

Anca Buzoianu: Încă de la începutul pandemiei, am fost printre primele universități din țară care au trecut la învățământul online, pentru protejarea studenților și a cadrelor noastre didactice. Ne-am concentrat pe asigurarea unei educații de calitate pentru studenții noștri și pot spune că ne-am adaptat foarte bine noilor condiții impuse. Apoi, odată cu începerea campaniei de vaccinare, am putut să ne desfășurăm activitatea didactică în sistem hibrid, iar în acest an universitar actul educațional are loc cu prezența fizică a studenților, la toate activitățile. Datorită faptului că 91% dintre studenți și 94,5% dintre cadrele didactice s-au vaccinat și respectând cu strictețe toate măsurile de siguranță, ne putem desfășura activitatea didactică normal, cu prezența studenților în amfiteatre și la patul bolnavului, aceasta fiind esențială pentru formarea viitorilor profesioniști în domeniul sănătății.

Experiența pandemiei de COVID-19 a adus provocări și soluții noi și pentru învățământul superior medical și farmaceutic, multe dintre acestea din urmă fiind folositoare și în viitor, când nu va mai exista amenințarea virusului.

Ce au însemnat acești aproape doi ani de pandemie pentru întreg sistemul medical?

Sistemele medicale din întreaga lume, nu doar din România, puse în fața unei situații fără precedent, au fost nevoite să se reinventeze peste noapte pentru a limita răspândirea virusului. Impactul pandemiei asupra serviciilor de sănătate este, încă, incomensurabil. Entitățile din domeniu au avut foarte puțin timp să se pregătească – să își reorganizeze serviciile, să instruiască personalul, să dezvolte modalități eficiente pentru motivarea angajaților și îngrijirea pacienților în siguranță. Medicii s-au văzut nevoiţi să se adapteze din mers la acest nou virus, care aducea cu el o serie de necunoscute – mod de transmitere, simptome, tratament, evoluţie. Odată cu creşterea numărului de îmbolnăviri, problemele din sistem s-au acutizat – personal medical suprasolicitat, spitale aglomerate, lipsa locurilor la ATI. Toate acestea au determinat autorităţile să vină cu soluţii – au fost suplimentate locurile în spitale pe secțiile de Terapie Intensivă, iar studenţii de la Medicină din anii terminali s-au alăturat voluntar cadrelor sanitare din prima linie, pentru îngrijirea bolnavilor de COVID-19.

Apariţia vaccinului a adus speranţa că pandemia s-ar putea apropia de final. Dar iată că ne aflăm în punctul în care procesul de vaccinare stagnează și acest lucru pune o presiune în plus de sistemul medical, care este deja greu încercat de numărul extrem de mare de îmbolnăviri.

Unde credeți că au greșit autoritățile în gestionarea pandemiei și a campaniei de vaccinare?

Nu știu dacă este vorba despre greșeli sau mai degrabă despre o fermitate insuficientă în politica de vaccinare. Campania de vaccinare a avut un start excelent, însă pe parcusul derulării ei, mesajul cheie s-a pierdut sau nu a ajuns la populație în forma potrivită.

A fost alimentată criza sanitară de criza politică?

Este adevărat că situația politică nu avantajează în niciun fel sistemul de sănătate, iar consecințele se pot observa în mai multe domenii, nu doar în cel sanitar. În această perioadă, trebuie să ne concentrăm pe găsirea de soluții care să atenueze efectele crizei, nu să le adâncească.

De ce valul patru a fost mai puternic decât toate celelalte?

Răspunsul este simplu: din cauza numărului mic de persoane vaccinate. Totodată, și gradul de contagiozitate este mult mai mare, din cauza mutațiilor apărute.

Din ce cauză românii sunt codași la vaccinare și se încred mai mult în teorii conspiraționiste decât în autorități?

Era oarecum previzibil ca într-o societate cu un grad mare de neîncredere în stat şi în autorităţi, gradul de vaccinare să fie redus. Din păcate, asistăm la un nivel destul de mare de neîncredere în autorităţi, educaţie, medicină, ştiinţă, iar acest lucru arată care este gradul de educație și capacitatea de înțelegere a informațiilor în rândul populației.

Spitalele sunt suprasolicitate, personalul medical a ajuns la epuizare, atât fizic, cât și psihic, dar pandemia continuă. Cât va mai rezista sistemul medical sub această presiune?

Am o deosebită admirație și recunoștință pentru personalul sanitar care depune eforturi enorme în aceste momente atât de complicate și care pun binele pacienților mai presus de orice. Nu știu cât va mai rezista sistemul medical, dar ce știu sigur este că va fi funcțional atât timp cât oamenii care îl alcătuiesc, medicii, asistenții, infirmierii, rezidenții, studenții voluntari, nu se vor da bătuți și vor continua să salveze viețile pacienților, așa cum au făcut-o în toată această perioadă.

Au existat persoane care lansau acuzații eronate împotriva medicilor și chiar îi învinuiau că ar fi responsabili de moartea pacienților covid. De ce oamenii s-au întors împotriva celor care se luptă să salveze vieți?

Probabil din cauza faptului că nu au înțeles cât de periculos este acest virus. Să nu uităm că multe persoane neagă existența lui sau compară boala COVID-19 cu o răceală și cred în teoriile conspiraționiste care s-au propagat în mass-media și pe rețelele sociale. Faptul că există un număr mare de oameni care sunt reticenți la vaccinare sau care lansează acuzații la adresa medicilor care luptă să salveze vieți demonstrează că avem o problemă mare cu răspândirea dezinformării, cu gândirea critică și până la urmă cu educația populației.

Este frica factorul principal care îi determină pe oameni să se vaccineze?

Există factori multipli și tind să cred că oamenii se lasă influențați de ceea ce văd în jurul lor. Dacă anul trecut, unele persoane spuneau că nu cunosc pe nimeni bolnav de COVID-19, anul acesta, din cauza numărului atât de mare de infectări și, din păcate, și de decese, oamenii au început să înțeleagă cât de importantă este vaccinarea. Mulți au declarat că preferă să mai aștepte, dorind să observe dacă apar efecte adverse la cei vaccinați. S-au convins că efectele pozitive ale vaccinului și au mers să se vaccineze.

Ce părere aveți despre medicii care fac campanie antivaccinare?

Majoritatea medicilor au ales abordarea științifică a vaccinării și i-au îndemnat pe oameni să se vaccineze. Într-adevăr, există și medici care s-au poziționat împotriva vaccinării – ce-i drept, foarte puțini – transmițând informații așa-zis științifice și accentuând îndoiala printre cei nehotărâți. Mesajele acestora au ajuns la public mult mai rapid decât cele ale colegilor care îndemnau la vaccinare, iar în spațiul public au fost promovați cântăreți, actori, vedete TV, politicieni, medici esteticieni sau oftalmologi deveniți peste noapte specialiști în vaccinare. În fiecare domeniu există specialiști și pseudo-specialiști, depinde pe cine alegem să ascultăm. Încă o dată, revin la nivelul de educație științifică al populației. Poate nu întâmplător, proporția cea mai mare de vaccinare este în rândul persoanelor de 50-60 de ani, cei care în școală au învățat multă matematică, fizică, chimie, științe exacte în general. Creșterea încrederii în autorități poate să înceapă cu recâștigarea încrederii în școală și în formarea tinerei generații, esențială pentru viitorul nostru comun.