Anchete cu batista pe ţambal la incendiile provocate de la Pata Rât

Procurorii clujeni par că nu au sânge în instalaţie ţinând cont de faptul că în urma incendiilor care au izbucnit la cele două depozite de gunoi din Cluj Napoca, Pata Rât, administrată de RADP Cluj, şi staţia de stocare temporară, administrată de Salprest Rampă, nu a fost găsit nici un vinovat. Spre deosebire de Cluj, într-un caz similar care a avut loc în judeţul Vâlcea, directorul firmei care deţine o groapă de gunoi care a fost incendiată a fost pus sub control judiciar.

Ultimul incendiu care a fost provocat la Pata Rât a fost stins după aproape 24 de ore după eforturile intense ale pompierilor şi a celorlalte persoane care au participat la această acţiune. Nu este primul incendiu de acest fel şi, probabil, nici ultimul, însă poliţia clujeană şi procurorii par făcuţi din cârpe pentru că nu au găsit nici un vinovat până acum. Anul trecut, când a avut loc un eveniment similar, reprezentanţii IPJ Cluj anunţau că au deschis un dosar penal pentru a depista persoanele care au incendiat depozitul de deşeuri, însă nu s-a întâmplat mare lucru cu această anchetă. Acum, la fel, poliţiştii clujeni s-au autosesizat şi au deschis un dosar penal pentru distrugere prin incendiere în cazul incendiului care a izbucnit miercuri seara pe rampa temporară de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât. Purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj, Carmen Jucan, a declarat că în cadrul cercetării se vor stabili circumstanţele în care a izbucnit incendiul.

”Poliţiştii clujeni s-au sesizat din oficiu şi au deschis un dosar penal, se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distruge prin incendiere în cazul incendiului de la Pata Rât. Este vorba despre cadrul legal în care se vor stabili circumstanţele în care a izbucnit incendiul”.

În 2016, Carmen Jucan declara că ”La faţa locului s-a deplasat o echipă care a deschis un dosar penal cu privire la săvârşirea infracţiunii de distrugere din culpă in rem. De asemenea, administratorul rampei de gunoi a depus şi el o plângere”, însă până acum nu a fost găsit nici un vinovat pentru incendiul din 2016.

Cercetările poliţiei şi ale procurorilor sunt atât de anevoioase în situaţia în care perimetrul depozitelor este îngrădit, există camere de supraveghere, iar incendiile de o asemenea anvergură nu pot fi datorate combustiei spontane ale gazelor emanate de la gunoaie sau din neatenţia persoanelor care lucrează sau strâng gunoaiele din rampă.

Cu batista pe ţambal

RADP Cluj, care gestionează unul dintre depozite, este condus de Ion Pantelimon, iar Salprest Rampă SA este firma familiei Vereş, persoane care sunt bine mersi şi nu par să fie afectate de problemele cauzate de aceste incendii.

Pe de altă parte, în localitatea Măldăreşti din judeţul Vâlcea există un o rampă de gunoi care a fost incendiată, la fel cum s-a întâmplat şi la Cluj Napoca.

Însă, în acest caz, poliţiştii şi procurorii nu au mai pus batista pe ţambal şi au început o serie de cercetări care îl vizează pe directorul Sacomet SA Horezu, Florian Nicolaescu, care administrează rampa incendiată. La domiciliul lui Nicolaescu au fost făcute percheziţii, s-a dispus măsura controlului judiciar în privinţa lui pentru 60 de zile.

Dacă la Cluj se fac cercetări pentru acuzaţia de distrugere prin incendiere, la Vâlcea potrivit unui comunicat remis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, sunt vizate „suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni prevăzute de legea apelor, legea protecţiei mediului şi legea pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului”.

Acesta este cel de-al şaselea incendiu care a fost provocat la Pata Rât şi pare că a avut cea mai mare anvergură. Focul a cuprins deşeurile pe o suprafaţă de peste 1000 de metri pătraţi, iar apelul la 112 ce anunţa nenorocirea a fost făcut miercuri, 4 octombrie, în jurul orei 21.00. La rampa provizorie de gunoi s-a intervenit cu o adevărată desfăşurare de forţe: 32 de pompieri militari, opt autospeciale, respectiv cu trei autocisterne şi două buldoexcavatoare ale Regiei Autonome a Domeniului Public.

Până acum, responsabilii rampelor au avut de suferi doar sancţiuni administrative date de Garda de Mediu Cluj.

„În anul 2016, au fost verificate ambele platforme temporare de stocare a deşeurilor menajere din zona Pata Rât administrate de RADP Cluj şi Salprest Rampă SA. Pentru nerespectarea procedurilor de informare a incidentului de aprindere a deşeurilor stocate temporar pe platforma SC Salprest Rampă SA, această societate a fost sancţionată contravenţional cu amendă de 60.000 lei”, spun reprezentanţii Gărzii de Mediu.

De altfel, şeful Gărzii de Mediu Cluj, Marius Triţă, şi-a dat demisia fiind forţat de Ministrul Mediului să ia această decizie pentru modul în care a gestionat această situaţie, în locul lui venind Ioan Burj de la Bistriţa.

Declaraţii pe marginea gunoaielor incendiate

Ca de obicei, la orice eveniment de acest gen, notabilităţile vin să vadă despre ce este vorba şi să dea declaraţii. Prefectul Aurel Cherecheş a declarat că incendiul a fost provocat.

„Este extrem de improbabil să fie o cauză naturală. Eu am spus-o şi aseară, o spun din nou. Din punctul meu de vedere nu este combustie spontană. Nu este natural, dar nu aş vrea să speculez”, a declarat prefectul Aurel Cherecheş

De asemenea, şi comisarul şef adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, Szep Robert, a declarat că nu este vorba de o aprindere spontană.

„După cum vedem foarte bine aici se întâmplă lucruri nu foarte în regulă. Eu nu cred că în actualele condiţii meteorologice şi ce avem la faţa locului. acestea sunt aprinderi accidentale. Se pare că se întâmplă nişte lucruri nu tocmai în regulă. Agenţia de Mediu a monitorizat calitatea factorilor de mediu, respectiv aer, s-au înregistrat nişte depăşiri, nu foarte mari, dar ne trag un semnal de alarmă. Depăşiri de amoniac, cam o dublare a limitei admise , pe dioxidul de sulf şi dioxidul de azot. La ora actuală aceste depăşiri nu mai există. S-au dispersat, ne-a ajutat şi vântul. Dar nu ne-a ajutat vântul că a înteţit focul. În schimb, probleme mari avem pe levigat, după cum vedem sute de metri cubi de levigat se scurg pe zi alandala roata în jurul depozitului. Acest levigat poluează milioane de metri cubi de apă  de sol şi după cum ştim, ionii nitraţi sunt foarte stabili în apă, sunt în formă activă mulţi ani şi riscăm probleme de sănătate acută „, a declarat Szep Robert.

Lucrurile se mişcă cu viteza melcului

Abia la începutul acestui an, CJ Cluj  a eliberat cererile pentru emiterea autorizaţiilor de construire pentru lucrările de închidere a depozitelor neconforme de deşeuri Cluj-Napoca (Pata Rât), Gherla, Turda şi Huedin, în situaţia în care proiectul de realizare a gropii de gunoi trebuia finalizat încă din 2013.

Cea mai importantă problemă constă în faptul că vechile gropi de gunoi, care nu mai corespund standardelor în domeniu şi care trebuiau închise, nu au fost dezafectate, printre care şi Pata Rât din Cluj Napoca, precum şi cele din Gherla, Turda şi Huedin. Pentru acest lucru, Comisia Europeană (CE) a deschis o procedură de penalizare încă din 2007.

La Cluj, proiectul SMID, finanţat de Uniunea Europeană, costă 45,5 milioane de euro iar această afacere este anchetată de DNA.