După ce au fost purtaţi de la Penitenciarul Gherla la sălile de tribunal şi înapoi, Andrei Hosu şi Bogdan Baciu, cei doi tineri suspectaţi că ar fi jefuit sucursala Băncii Transilvania, rămân până la urmă în arest şi de sfintele sărbători de Paşti. Judecătorii Curţii de Apel Cluj au decis că măsura arestului preventiv în cazul celor doi este temeinică şi se impune în continuare, cei doi fiind deja în arest de mai bine de un an şi trei luni.
Termen de judecată întortocheat la Curtea de Apel, miercuri, 13 aprilie 2011. Cum sala nr. 155 în care judecă, de obicei, Curtea era ocupată, discutarea recursului înaintat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a fost, iniţial, programată pentru ora 14 în sala nr. 135. Pe la ora 14.30, toţi cei prezenţi au fost nevoiţi să se mute înapoi, într-una dintre sălile de judecată ale Tribunalului Cluj, mai precis în sala nr. 38, pe motiv că prima sală nu avea boxă prentru inculpaţi. Ajunşi din nou în sala de Tribunal, a început termenul în care mai toată lumea îşi punea speranţa că va fi acela care va aduce eliberarea celor doi tineri. În primă fază, Tiberiu Ban, unul dintre avocaţii celor doi, a cerut acordarea unui termen scurt pentru a putea studia motivarea încheierii prin care Curtea admitea recursul Parchetului de săptămâna trecută. Preşedintele iniţial al compeltului, judecătorul Vasile Goja, a respins cererea, menţionând că, deocamdată, încheierea respectivă nu este încă motivată, existând doar partea dispozitivă, nu şi considerentele. Ulterior respingerii cererii, Tiberiu Ban a solicitat recuzarea a doi judecători din complet, fiind vorba de judecătoarea Claudia Ilieş şi de preşedintele de şedinţă, Vasile Goja. Motivul pentru care s-a cerut înlăturarea judecătoarei Claudia Ilieş este că dânsa, în calitate de purtător de cuvânt al Curţii de Apel, s-ar fi antepronunţat public cu privire la posibila soluţie ce urma a fi adoptată. Cât despre judecătorul Vasile Goja, acesta a fost recuzat pe motivul că a participat şi la termenul de săptămâna trecută, aflându-se, astfel, într-o situaţie de incompatibilitate.
După o pauză de mai bine de două ore, timp în care s-a decis asupra cererilor de recuzare, completul de judecată s-a reunit în jurul orei 17 pentru a judeca recursul. Judecătorii Vasile Goja şi Claudia Ilieş au înaintat chiar ei cereri de abţinere, care au fost acceptate, astfel fiind înlăturaţi din complet. În acelaşi mod a procedat şi judecătoarea Ioana Morar, cererea dânsei fiind însă respinsă. Astfel, completul fiind întrunit, instanţa de recurs a procedat la acultarea părţilor.
Fiind titularul recursului, procurorul a vorbit primul, precizând că nu se poate susţine faptul că nu s-a efectuat controlul judiciar privitor la termenul de arest. După ce acesta a cerut admiterea recursului şi rejudecarea cauzei, instanţa a dat cuvântul celor doi avocaţi ai apărării.
Tiberiu Ban şi Mihai Giurgea şi-au construit pledoaria în jurul ideii că termenul de arest s-a încheiat, de drept, la data de 29 martie. Conform legii, termenul legal în care Parchetul trebuia să introducă recurs a fost de trei zile, exipirând la data de 2 aprilie. Pe cale de consecinţă, conform avocaţilor, cei doi tineri se află fără niciun motiv în arest, din moment ce Curtea de Apel a admis recursul procurorilor menţinând starea de arest, dar neprelungind-o. Astfel, conform apărătorilor, termenul imperativ de trei zile dictat de lege nu a fost respectat, drept urmare Andrei Hosu şi Bogdan Baciu ar trebui puşi în libertate de îndată.
Judecătorii Curţii au procedat apoi la ascultarea inculpaţilor, conform prevederilor Codului de Procedură Penală. Atât Bogdan Baciu, cât şi Andrei Hosu au reamintit instanţei că se află de mai bine de un an şi trei luni în arest, că probele împotriva lor sunt tot mai subţiri şi că ar dori să petreacă în libertate sărbătorile care urmează. După ascultarea celor doi, instanţa s-a retras pentru a delibera.
În baza articolului 385 indice 2 din Codul de Procedură Penală, Curtea de Apel Cluj a decis admierea recursului formulat de către Parchet contra hotărârii Tribunalului Cluj prin care Andrei Hosu şi Bogdan Baciu au fost puşi în libertate şi menţinerea stării de arest a acestora.
Ce spune SRI-ul?
Pentru a doua oară, Institutul de Tehnologii Avansate din cadrul SRI a întocmit un raport favorabil celor doi suspecţi. În urma constatării ştiinţifice efectuate, reiese cu multă claritate faptul că Bogdan Baciu, considerat a fi unul dintre cei care au partipat la jaful de la BT, are cu 6 centimetri mai puţin decât persoana care apare în înregistrare şi despre care anchetatorii susţin că este el. În raport este calculată cu mare precizie înălţimea atacatorilor, calculând că “persoana 1”, care apare în camerele de supraveghere ale băncii şi care este asimilată lui Baciu, ar avea o înălţime de 1,84 metri, cu o marjă de eroare de 1,68 cm. Asta în timp ce Vlad Hosu, avocatul părţilor, a prezentat instanţei o adeverinţă medicală eliberată de Policlinica Studenţească cu puţin timp înainte de jaf, document în care este percizată în mod clar înălţimea acestuia, şi anume aceea de 1,78 metri. Cu alte cuvinte, Bogdan Baciu nu se înscrie nici în marja de eroare. În cazul lui Andrei Hosu, înălţimea calculată de SRI este mult mai apropiată de înălţimea reală. Astfel, “persoana 2” din raportul SRI, care apare ca fugind în casieria băncii şi despre care anchetatorii susţin că ar fi Andrei Hosu, are o înălţime de 1,74 metri, cu o marja de eroare de 2,5 cm. Andrei Hosu are o înălţime de 1,72 cm.
Acelaşi raport întocmit de SRI relevă încă o dată posibila lipsă de identitate între atacatorii de la bancă şi inculpaţii din dosar. Conform constatărilor ştiinţifice, “persoana 2”, asimilată lui Bogdan Baciu, are o măsură la picior măsurată de 29,8 centimetri, în timp ce “persoana 1”, asimilată lui Andrei Hosu, are o măsură de 29,35 cm la picior. Adică Baciu ar avea piciorul mai mare decât a lui Hosu, lucru care, în realitate, este fix invers.
Expertiza in dreptul penal
Experti oficiali
Art. 119. – Daca exista experti medico-legali sau experti oficiali in specialitatea respectiva, nu poate fi numit expert o alta persoana, decat daca imprejurari deosebite ar cere aceasta.
Cand expertiza urmeaza sa fie efectuata de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertiza criminalistica sau de orice institut de specialitate, organul de urmarire penala ori instanta de judecata se adreseaza acestora pentru efectuarea expertizei.
Cand serviciul medico-legal ori laboratorul de expertiza criminalistica sau institutul de specialitate considera necesar ca la efectuarea expertizei sa participe sau sa-si dea parerea si specialisti de la alte institutii, poate folosi asistenta sau avizul acestora.
Continutul raportului
Art. 123. – Raportul de expertiza cuprinde:
a) partea introductiva, in care se arata organul de urmarire penala sau instanta de judecata care a dispus efectuarea expertizei, data cand s-a dispus efectuarea acesteia, numele si prenumele expertului, data si locul unde a fost efectuata, data intocmirii raportului de expertiza, obiectul acesteia si intrebarile la care expertul urma sa raspunda, materialul pe baza caruia expertiza a fost efectuata si daca partile care au participat la aceasta au dat explicatii in cursul expertizei;
b) descrierea in amanunt a operatiilor de efectuare a expertizei, obiectiile sau explicatiile partilor, precum si analiza acestor obiectii ori explicatii in lumina celor constatate de expert;
c) concluziile, care cuprind raspunsurile la intrebarile puse si parerea expertului asupra obiectului expertizei.
Sabin Ripan
