Criticile aduse modului în care Statul român a negociat contractul pentru construirea Autostrazii Transilvania sunt departe de a se sfârsi. La începutul anului trecut, Mihai Grecu directorul CNADNR a avizat eliminarea plafonului de cheltuieli prevazut în contract, desi orice modificare trebuia aprobata de Guvern. Presa centrala a reusit sa obtina listele cu preturile exorbitante platite furnizorilor de materiale pentru autostrada. Multe dintre anexele care privesc costurile ramân secrete. Consultantul de proiect a atentionat ca nici preturile majorate nu sunt cele finale.
Firma americana Bechtel, precum si felul în care guvernul Nastase i-a atribuit proiectul fara licitatie au fost contestate înca din anul 2003. Daca la început, costurile lucrarilor au fost estimate la 2,2-2,8 miliarde de euro, ulterior, surse autorizate au afirmat ca pretul final ar putea depasi cinci miliarde. Recent analistii au revenit asupra aprecierilor declarând ca pretul ar putea fi cu mult mai mare. Ex-ministrul Radu Berceanu sustinea, de exemplu, ca valoarea finala a contractului Bechtel va fi cuprinsa între 7 si 10 miliarde euro, de circa 4,5 ori suma contractata initial.
Cei care decid soarta autostrazii au profitat de libertatea oferita de directorul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din România (CNADNR) si de statutul secret al anexelor contractului initial pentru a modifica pretul autostrazii. Potrivit Anexei 10, elementul cheie al contractului de acum cinci ani, costul era fixat la 2,241 miliarde de euro. Dupa interventia lui Grecu, Bechtel a obtinut marirea costurilor pe doua tronsoane cu procente cuprinse între 25% si 90%. Acest fapt a fost posibil datorita contractului care lasa majoritatea elementelor de cost la latitudinea companiei Bechtel, astfel încât aceasta poate sa creasca preturile în mod nejustificat. De asemenea, versiunea initiala a contractului a prevazut un dublu mecanism de indexare a pretului contractului, atât în functie de pretul principalelor materii prime, cât si de indicele de crestere a preturilor, iar fixarea preturilor unitare era neclara, precum si alte aspecte din versiunea traducerii contractului în limba româna, precum reducerea raspunderii investitorului la maxim 10% din valoarea contractului.
Din pacate foarte putine dintre aceste omisiuni sau greseli au fost corectate în timp…iar actuala conducere a CNADNR si guvernul au fost mai mult decât generosi cu Bechtel.
Darnicia Bechtel acoperita de autoritati
Reprezentantii Bechtel, de fiecare data când sunt întrebati despre banii destinati autostrazii, se resemneaza a raspunde ca un pret final va fi cunoscut doar dupa finalizarea lucrarilor. Bogdan Sgârcitu ne-a declarat ca „nu se poate face o estimare corecta a costurilor de constructie câta vreme nu este terminata proiectarea pe întreaga lungime a aliniamentului autostrazii”. De asemenea, oficialii companiei americane au apreciat ca “costurile unui kilometru de autostrada pot varia în functie de terenul pe care se construieste, de tipul de roca sau de dificultatile întâlnite pe parcursul procesului de constructie”. Nu s-au facut, însa precizari vizavi de costurile materialelor necesare, atât doar ca reprezentantii companiei au precizat ca lucreaza, în general, cu furnizori autohtoni.
Dincolo de raspunsurile evazive ale celor din Bechtel si aparenta nepasare a autoritatilor române, sunt interesele celor care se aflau sau sunt la putere.
Pentru modul în care a fost semnat contractul cu Bechtel, Miron Mitrea si fostul director al CNADNR, Mihail Basulescu s-au ales cu dosare penale. Potrivit plângerilor Ministerului Transporturilor condus de Gh. Dobre la acea vreme, Basulescu, însarcinat cu semnarea contractului nu s-a limitat doar la aprobarea acestuia, ci a parafat si 14 anexe fara a le supune atentiei si votului Guvernului, asa cum ar fi trebuit. Potrivit Ordonantei de urgenta nr 120/2003, odata cu respectivul contract si anexele trebuiau supuse aprobarii Guvernului României, întrucât erau parte integranta din el si contineau preturile estimative ale lucrarilor. Aceste anexe nu au fost supuse niciodata spre aprobare. „Mentionam ca aceste anexe sunt orientative si contin preturi estimative ale lucrarii, ceea ce a condus la cauzarea unui prejudiciu bugetului de stat”, scria fostul ministru Gh. Dobre în plângerea adresata Parchetului.
Ulterior Parchetul a decis ca cei doi au actionat perfect legal si au decis încetarea urmaririi penale.
Paradoxal, Ioan Rus, fostul ministru al Internelor din timpul guvernarii PSD, coleg de partid cu Miron Mitrea, a fost primul care, în luna octombrie a anului trecut atentiona opinia publica, printr-o declaratie ca “ în timp ce reprezentantii Ministerului Transporturilor au obtinut o reducere de 100 de milioane de euro, pretul total al materialelor de constructie a crescut cu un miliard de euro”. Tot el a avertizat ca dupa renegociere “a disparut pretul fix si a aparut un pret variabil, care ar putea ajunge la 7-8 miliarde de euro”, dar reprezentantii Ministerului Transporturilor s-au grabit sa infirme acuzatiile lui Rus.
Prieteni vechi, prieteni noi…toti la conducere
Daca proiectul le-a fost facut cadou, fara licitatie, de catre guvernul PSD, actuala guvernare pare a fi mai accesibila pentru americani.
Desi Bechtel facea presiuni de mai mult timp asupra Guvernului pentru a mari sumele alocate, la începutul lui aprilie 2007, fosta conducere CNADNR îi atentiona ca limitele de pret ramân cele fixate prin anexa 10. Ulterior, imediat dupa instaurarea guvernului Tariceanu si a lui Mihai Grecu în functia de director al CNADNR, anexa secreta pomenita a fost modificata. În ciuda majorarilor semnificative, epopeea autostrazii este departe de final, deoarece consultantul de proiect a atentionat ca nici preturile majorate nu sunt cele finale
Un alt fapt demn de mentionat este ca Dorin Debucean, director adjunct al CNADNR, a lucrat pentru Bechtel pâna în luna aprilie a anului trecut, iar acum se ocupa tocmai de derularea proiectului cu compania americana. Tot Debucean este cel care se ocupa de penalitatile pe care CNADNR trebuie sa le plateasca Bechtelului pentru întârzierile si opozitia din timpul în care ministru al Transporturilor era pedistul Gheorghe Dobre.
Desi Ludovic Orban afirma ca penalitatile platite au fost de 40 de milioane de euro, surse oficiale din cadrul companiei au precizat pentru presa, ca suma totala al acestora ar putea sa ajunga la 100 milioane de euro, dintre care 60 s-ar fi facut sub forma mascata de cheltuieli / decontari) pentru organizarea santierelor de pe traseul autostrazii, informatie care, asa cum era de asteptat nu a fost confirmata de catre CNADNR.
Primul ministru Calin Popescu Tariceanu afirma pe 20 februarie 2007 ca, de fapt, „contractul nu prevede obligatii contractuale însotite de penalitati pentru nerespectarea termenelor de executie”, precizând ca „va trebui sa facem o anexa la contract daca Bechtel vrea sa continue sa lucreze cu statul român”. Astfel încât Statul român este, la o adica, singurul platitor de penalitati, în virtutea contractului semnat.
Ligia Popa
