Alexandru Muresan ii acuza pe angajații BRD de falsificare

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj l-au trimis în judecată pe fostul comisar Mureșan Alexandru pentru înșelăciune și fals în completarea declaraţiei de avere. Între acuzațiile care i se aduc, una dintre fapte se referă la falsificarea adeverinţei de salariu pentru a putea lua de la BRD două credite în valoare de 245.000 de euro. De asemenea, comisarul Mureșan nu a trecut în declaraţia sa de avere tranzacţiile imobiliare realizate de soţia sa în sumă de 2,82 milioane de euro. La ultimul termen al procesului a fost audiat, alături de alți angajați ai BRD, directorul sucursalei clujene, Petru Petruț.

În rechizitoriul de trimitere în judecată se arată că Alexandru Mureșan a prezentat la BRD o adeverință de salariu care atesta faptul că acesta ar avea un venit e 8.875 de lei, când în realitate câștiga numai 4.875 de lei. În acest fel, în 2008, Alexandru Mureşan a obținut un credit de 200.000 de euro de la BRD, cu care ulterior a cumpărat un teren în Cluj-Napoca pe care a construit o casă.

Comisarul clujean a negat faptul că și-a falsificat adeverința de salariu din dosarul de acuzare, eliberată de IPJ Cluj, spunând că este vorba despre un act falsificat de angajaţii BRD. La dosar există o expertiză care susține afirmațiile fostului comisar și care probează faptul că nu el este persoana care a modificat adeverință. Deși a recunoscut că a ridicat personal o  adeverinţă de la IPJ Cluj şi a predat-o la BRD

”Costumele negre” în boxa martorilor

Mai mulți angajați ai BRD Cluj au fost audiați lunea trecută de către judecătorii de la Curtea de Apel Cluj referitor la modul în care s-au încheiat contracte de credit ale lui Mureșan Alexandru.  Unul dintre cei cinci angajați audiați a fost directorul sucursalei clujene a BRD, Petru Petruţ, care a declarat că nu au existat nereguli în dosarele de creditare.

Pe de altă parte, avocatul comisarului Alexandru Mureşan, Eugen Iordăchescu, susține că doi dintre reprezentanţii băncii au minţit în faţa instanţei, şi, drept consecință, se vor formula plângeri penale pentru mărturie mincinoasă şi pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată. ”Mobilul  crimei” este, în opinia apărătorului, faptul că prin adeverința falsificată reprezentanții băncii au acordat un credit pe care altfel nu ar fi avut dreptul să îl contracteze.

Linia directă a creditelor

În termenul anterior al procesului, Mureșan a depus mărturie despre modul în care o întrevedere particulară cu unul din reprezentanții BRD i-a ușurat obținerea creditului.

”În prima fază m-am prezentat singur la BRD pentru a vedea condiţiile de acordare a acestor credite. Verbal, am discutat cu ofițerul de credite L. M., despre un credit de 218.000 de euro, având în vedere că identificasem un teren de 500 de mp. pe strada Pinului”,  a explicat Alexandru Mureşan în fața instanței.

Cum  proprietarul terenului făcea presiuni asupra sa deoarece mai avea şi alţi cumpărători, ”am hotărât să merg la directorul BRD, Teodorescu Mihai, era directorul regional al BRD, i-am expus situaţia şi i-am solicitat dacă se poate să aprobe plata creditului. În prezenţa mea, domnul Teodorescu a sunat-o pe doamna Mureşan şi i-a spus să rezolve acest credit. Din acel moment, doamna Mureşan Lavinia a fost mult mai operativă şi totul s-a rezolvat mai uşor”, povestește comisarul.

Dacă ceea ce susține fostul comisar se va dovedi ca fiind adevărat, acest lucru va fi revelator pentru modul în care băncile acordă credite nu în conformitate cu dovezile clare de venit, ci contând tacit pe faptul că anumiți potențiali clienți dispun de fapt de un venit mai mare decât de cel declarat.

Din rechizitoriu

Relativ la dosarul fostului comisar Mureșan, ceea ce a atras atenția procurorilor a fost faptul că rata lunară pentru creditul contractat de 200.000 de euro era de 9.000 de lei, în timp ce venitul familiei se ridica la doar 8.600 de lei. În aceeași perioadă de timp, când pe hârtie părea a fi împovărat de datorii,  Mureșan a reușit să finalizeze o vilă într-o zonă rezidenţială a Clujului. Pe lângă toate acestea,  în urma percheziției efectuate de  procurori la domiciliul familiei Mureșan, din agenda cu cheltuielile lunare curente ale familiei reieșea că aceasta avea nevoie de peste 6.000 de lei pe lună .

”Pentru creditul de 200.000 de euro, Mureşan avea o rată lunară de 1.414 euro. În momentul contractării creditului de 200.000 de euro, M. A. putea justifica venituri totale de 8.795 lunar, în timp ce trebuia să plătească rate şi alte angajamente la BRD şi la alte bănci de aproximativ 10.730 de lei, aceasta fără a mai lua în calcul cheltuielile minime de subzistenţă”, se precizează în rechizitoriul de trimitere în judecată.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj l-au trimis în judecată pe Mureșan sub acuzațiile de înșelăciune și fals în completarea declaraţiei de avere. Acuzația de fals se referă la falsificarea adeverinţei de salariu pentru a putea lua de la BRD două credite în valoare de 245.000 de euro.  Comisarul șef a scris că are un venit de 8.875 de lei, când în realitate câștiga numai 4.875 de lei. În acest fel, Alexandru Mureşan a primit un credit de 200.000 de euro de la BRD, bani cu care a cumpărat un teren în Cluj-Napoca pe care mai apoi a construit o casă.

Mureșan nu a trecut în declaraţia de avere nici tranzacţiile imobiliare realizate de soţia sa în sumă de 2,82 milioane de euro. Alexandru Mureșan ”nu a evidenţiat cota parte din veniturile de peste 2.821.000 de euro obţinute de soţia sa din vânzarea a 45 de apartamente construite în Cluj-Napoca şi nu a evidenţiat dobândirea unei case construite pe strada Becaş. Mureşan a spus că el nu a avut cunoştinţă de afacerile derulate de soţia sa, despre veniturile, datoriile şi împrumuturile contractate de aceasta”, se arată în rechizitoriu.

Un alt fapt amintit în rechizitoriu este referința la banii de chirie pe care Alexandru Mureșan îi încasa de la IPJ Cluj pentru că nu avea locuință. Conform procurorilor,  pentru vila de pe strada Tache Ionescu, Alexandru Mureșan a declarat că plătește o chirie anuală de 3.000 de lei, în timp ce compensația pentru chirie încasată de la IPJ Cluj era de 2.000 de lei. În rechizitoriu se precizează că nu s-a putut proba existența unei infracțiuni în această problemă.

Crina Crainic