Cea mai influenta familie din justitia clujeana, dupa cum a fost numita, familia Siserman, a fost scapata de justiție prin intermediul inspecției judiciare. Parchetul și Agenția Naționala de Integritate sunt singurele instanțe care mai pot lupta cu adevarul. Gazeta de Cluj va prezinta noi licitații acordate unor prieteni ai clanului Siserman, dupa cum se poate observa, dar și istoricul unei incompatibilitați clare.
Sorina Siserman este președintele Tribunalului Cluj pentru al treilea mandat. Ea este suspecta de incomapatibilitate, licitatiile organizate de ea sunt suspecte si tot felul de ilegalitati. Pana acum, cei de la Consiliul Superior al Magistraturii nu au bagat in seama sesizarile Gazeta de Cluj, neglijand hotararile aceluiasi consiliu. Doar Agentia Nationala de Integritate si Parchetul pot gasi adevarul in acest caz.
Sorina Siserman in anul 2007 a acordat un contract pentru furnizare produse: cartuse, tonere imprimante si multifunctionale catre o societate, BI WAWEL. O institutie public a asigurat aproape 10% din cifra societatii pentru ca intregul contract a fost de 123.042 lei, iar firma a avut in acel an incasari de 1,3 milioane de lei. Firma este detinuta de Lorincz Piroska si Batori Eva Csilla. Acelasi Lorincz Piroska are inca o firma cu Liviu Cristea, Neodigital, a carui cifra de afaceri a fost de 89 de milioane anul trecut. Aceeasi Lorincz Piroska mai are o firma cu Adriana Carmen Cristea, Neotrans, care este radiata. Aceeasi persoana mai are o societate, A Plus Compnay, care a avut anul trecut o cifra de afaceri de 288.792 lei.
Compania mai apare si in alte proceduri de atribuire directa a Tribunalului Cluj, mai precis 50 de lei pe 28.11 pentru coperti de dosare din carton. Un alt contract semnat de catre mai marii Tribunalului Cluj cu aceesi societate este de 2.779 lei pentru articole de papetarie. Coperte personalizate, hartie copiator, alta hartie copiator, hartie pentru tiparit, hartie pentru scris, alta hartie copiator de numeroase ori , uneori A3, alteori A4. Societatea pare una dintre apropriatele conducerii Tribunalului Cluj care castiga majoritatea contractelor.
Siserman consuma carburant de la Rompetrol Downstream. Chiar pe 5 decembrie, de Sfantul Nicolae, conducerea Tribunalului Cluj i-a facut un cadou companiei in valoare de 1209 lei pentru carburant. Asta dupa ce cu cateva zile inainte, pe 28.11.2012, au cumparat iarasi carburant in valoare de 1209 lei.
Tunul de 6,3 milioane de la Gherla
Esecul licitatiei organizate de Sorina Siserman, presedintele Tribunalului Cluj, pentru un nou palat de justitie la Gherla aduce grave probleme comunitatii, dupa cum va relatam intr-un articol anterior. Oamenii care merg la tribunal se pot intalni pe holuri cu detinutii incatusati, iar masina care ii transporta este parcata in fata institutiei. Legislatia europeana este incalcata, iar trenarea lucrarilor la cladire aduce un disconfort nu doar judecatorilor si oamenilor care isi desfasoara activitatea in Tribunal, ci si locuitorilor din zona. Valoarea proiectului constructiei de catre Creativ Group a noului sediu este de 6,3 milioane de lei.
3,6 milioane de lei erau asteptarile bugetate pentru acest an al proiectului intitulat “lucrari de executie reparatii capital si extindere sediu Judecatoria Gherla.” Licitatia a fost organizata initial in luna februarie a anului trecut, dar atribuirea s-a facut abia in luna septembrie a anului precedent. Datorita faptului ca lucrarile au inceput si treneaza inca de cateva luni si vor continua pana cel putin la sfarsitul anului, infractorii nu mai au un loc unde sa fie tinuti inainte de judecata. Daca vechea cladire a fost dezafectata mai repede crezand ca vor fi fonduri, oamenii simpli care merg la judecatorie sunt pusi in pericol. Persoana care a organizat licitatia este nimeni alta decat Sorina Siserman, presedintele Tribunalului Cluj, care ar putea fi considerata principala vinovata pentru ca nu a reusit sa aduca aceste fonduri. De la inceputul anului se stia ca lucrarile nu vor fi finantate conform planului initial, iar oficialii Tribunalului Cluj nu au facut nimic pentru ca lucrarile sa continue dupa cum era stabilit.
Sorina Siserman, presedintele Tribunalului Cluj, a scapat foarte usor de o inspectie judiciara care se pretinde independenta. In independenta sa a lasat de inteles ca hotararile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu sunt importante si pot fi incalcate de magistrati. Desi Sorina Siserman a fost timp de patru ani intr-o stare de incompatibilitate conform Hotararii CSM nr. 821 din 2008, ea a fost scapata de catre Inspectia Judiciara pe motiv ca “nu sunt indeplinite conditiile pentru o actiune disciplinara.” Cum hotararile CSM reprezinta pentru unii judecatori doar o insiruire de cuvinte ce nu au niciun sens, ce nu trebuiesc urmarite, Siserman nu este singura persoana intr-o astfel de incompatibilitate, ci un alt caz este mult mai flagrant: judecatorul Curtii Constitutionale Tudorel Toader.
Judecatorul președinte, incompatibil
„Judecatoarea Siserman Sorina, presedinte la Tribunalul Cluj, savarseste abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind judecatorii și procurorii, respectiv incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii.
Astfel, Sorina Siserman are calitatea de director al Departamentului Drept Public din cadrul Universitatii Creștine “Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Drept Cluj-Napoca. Sorina Siserman are, in acelasi timp, calitatea de judecator si presedinte al Tribunalului Cluj. Cele doua calitati sunt incompatibile.
Calitatea de director de departament a numitei Siserman Sorina se dovedeste cu cele doua extrase de pe site-ul Universitatii Creștine “Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Drept Cluj-Napoca, www.dimitriecantemir.ro, si cu notoritatea acestei calitati.
Potrivit Hotararii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 821 din 4 septembrie 2008 , s-a analizat incompatibilitatea – denumita in hotarare ca fiind “de caracter general” și ”de ordin constituțional” – prevazuta de art. 125 alin. 3 din Constituție (132 alin. 2 pentru procurori) care prevede ca “Funcția de judecator este incompatibila cu orice alta funcție publica sau privata, cu excepția funcțiilor didactice din invațamantul superior”.
In Hotararea CSM se arata ca “funcțiile didactice sunt cele limitativ prevazute de art. 53 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (preparator universitar, asistent universitar, lector universitar/șef de lucrari, conferențiar universitar, profesor universitar, profesor universitar consultant), iar funcțiile de conducere sunt cele de la art. 72 alin. 3 teza finala din același act normativ, respectiv rector, prorector, decan, prodecan, director de departament, director de colegiu sau de unitate de cercetare, proiectare, microproducție și șef de catedra, care pot fi ocupate numai de catre conferențiari sau profesori universitari titulari. Rezulta ca funcțiile didactice din invațamantul superior la care se refera art. 125 alin 3 din Constituție (132 alin. 2 pentru procurori) au natura unor functii de executie”.
Prin urmare, Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 821 din 4 septembrie 2008 a stabilit, prin articolul sau unic, ca judecatorii și procurorii, care au calitatea de cadru didactic, pot ocupa, potrivit dispozițiilor constituționale și legale, numai funcții de execuție in structurile unei facultați sau universitați.
Pana la data de 9 februarie 2011 functiile de conducere sunt cele prevazute de Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. La data de 9 februarie 2011 a intrat in vigoare Legea nr. 1/2011 a educatiei nationale, publicata in Monitorul Oficial nr. 18 din 10 ianuarie 2011, partea I, care a abrogat Legea nr. 128/1997, moment de la care functiile de conducere sunt cele prevazute de Legea nr. 1/2011, cu prevederi similare celei anterioare.
Legea nr. 1/2011 reia intocmai prevederile Legii nr. 128/1997 in ceea ce priveste functiile de conducere din invatamantul superior. Astfel, potrivit art. 207 alin. 2 al noului act normativ (Legea nr. 1/2011), functiile de conducere in institutiile de invatamant superior de stat sau particulare sunt urmatoarele: … c) directorul de departament”, se arata in scrisoarea pe care am primit-o pe adresa redacției de la o sursa care nu a dorit sa iși dezvaluie identitatea.
Tiberiu Hrihorciuc
